Răspunsuri

2014-05-13T19:12:27+03:00
Poate te ajuta asta ;;) :   Evoluţia „crizei orientale” si consecinţele sale asupra spaţiului românesc, în secolul alXIX-leaÎn secolul al XIX-lea Principatele Române au fost afectate si ele de Criza Orientală,implicându-se de voie sau de nevoie în acest conflict, încă de la începutul secolului,având ca obiectiv obţinerea autonomiei si independenţei faţă de Imperiul Otoman.Astfel, în urma războiului ruso-turc (1806-1812) si a Tratatului de pace de laBucuresti, Basarabia, a fost cedată de catre Turcia învingătorilor(Rusiei). Mai târziu(1828-1829), între cele două mari Puteri s-a desfăsurat un nou conflict, câstigat totde Rusia si finalizat prin Tratatul de pac de la Adrianopol (1829). La Adrianopol s-asabilit printre altele: oficializarea Protecţiei łariste în Principate, autonomieadministrativă pentru ambele ţări, dreptul de navigaţie pe Dunăre cu vase proprii,etc.La jumătatea secolului al XIX-lea tensiunile ruso-otomane au dat nastere RăzboiuluiCrimeii (1853-1856), război la carea a luat parte, alături de Turcia, si o coaliţie destate în frunte cu Franţa si Anglia. În acest război Rusia a fost învinsă, iar condiţiilepăcii s-au stabilit la Congresul de Pace de la Paris (1856). La acest Congres, prezidatde ministrul de externe francez contele Walewski, Franţa a pus problema uniriiPrincipatelor Române. În condiţiile care Imperiul Otoman si Austria au susţinut faptulcă românii nu vor să se unească reprezentantul Franţei, contele Walewski a propusconsultarea românilor si s-a decis formarea Divanurilor Adhoc, adunări cu rolconsultativ. Tot la Paris s-a decis: înlăturarea menţinerea suzeranităţii otomane si înlocuirea Protectoratului Rus cu o Garanţie colectivă a Marilor Pureri; cedarea cătreMoldova a judeţelor din Sudul Basarabiei(Cahul, Bolgrad s Ismail); libera navigaţie peDunăre, etc. Alese după rezolvarea numeroaselor probleme create de Turcia siAustria, Adunările Ad-hoc au hotărât, în decembrie 1857, că dorinţele românilorpresupun în primul rând unirea Moldovei cu Muntenia într-un singur stat cu numelede România, condus de un prinţ străin.Dar, Marile Puteri reunite în cadrul Conferinţei de la Paris (1858) au prevăzutexistenţa a doi domni, două guverne si a două adunări pentru statul numitPrincipatele Unite ale Moldovei si Valahiei.Pe baza Convenţiei de la Paris, document care organiza Principatele Române, româniiau ales ca domn al Moldovei si al łării Românesti, pe 5 si 24 ianuarie 1859, aceeasipersoană: Alexandru Ioan Cuza, astfel prin dubla alegere realizându-se Unirea celordouă ţări.În acelasi an, actul de la 24 ianuarie a obţinut acordul Marilor Puteri si în 1861firmanul otoman de unire instituţională. Realizarea Unirii a făcu posibil si realizareaunui program de reforme, astfel au fost elaborate: legea secularizării averilormănăstiresti, noua lege fundamentală Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris,reforma agrară, Codul civil, Codul penal, legea învăţământului, etc. După înlăturarealui Cuza, la conducerea ţării a fost adus un principe străin, Carol de HohenzollernSigmaringen.Acesta a devenit domn la data de 10 mai 1866, sub numele de Carol I. Încă de la începutul domniei Carol I si-a manifestat intenţia de a obţine independenţa Românieide sub Imperiul Otoman. România s-a manifestat ca un stat independent prinelaborarea Constituţiei din 1866, prin participarea la expoziţii în nume propriu sauchiar prin aducerea, pe tronul României, a lui Carol I. Totusi suzeranitatea otomanăexista în mod oficial de aceea cel mai important obiectiv al României în aceastăperioadă era obţinerea independenţei.