Buna dimineata. As vrea un referat la "Revoluria burgheza din tarile de jos" urgent va rog , ca am uitat de ea si azi o am ca tema

1
...eretici.Aceste masuri franau dezvoltarea economica a Tarilor de Jos,astfel izbucneste revolutia burgheza in 1556,transformata intr-un razboi de eliberare de sub dominatia spaniola.Pentru a opri luptele de eliberare,regele Spaniei l-a trimis pe ducele de Alba,acesta a instaurat un regim de teroare care a intensificat luptele,in fruntea provinciilor s-a aflat Withelm de Orania.Provinciile sudice au sfarsit lupta si au incheiat o intelegere cu Filip al 2-lea,formand Uniunea de la Aras...
...prin care acceptau suveranitatea spaniola.Nordicii au format Uniunea de la Utreth si au continuat luptele de eliberare.Si-au proclamat independenta in 1581.Se va forma un nou stat Provinciile Unite (Olanda),guvernatorul a fost Withelm de Orania,au continuat luptele impotriva dominatiei spaniole pana in secolul 17,iar independenta in 1648.Revolutia burgheza a contribuit la obtinerea independentei si s-a facut trecerea la societatea feudala la societatea capitalista.
daca ai putea, mi le pui in ordine ca sa stiu cum vin ?
plssssssssssss
dar dupa ce termini

Răspunsuri

2014-05-13T08:15:59+03:00
revoluţia burgheză din Ţă­rile de Jos, prima revoluţie burgheză dm Europa, care a avut loc între anii 1566 şi 1609 în Ţările de Jos, aflate în stăpînirea Spaniei. R.b. din Ţ. de Jos a avut un caracter anti­feudal şi de eliberare naţio­nală de sub dominaţia absolu­tismului spaniol. Ea a îmbrăcat forma luptei împotriva bise­ricii catolice, sprijinul princi­pal al Spaniei în Ţările de Jos, şi s-a desfăşurat sub steagul calvinismului. începutul revo­luţiei a fost marcat de răscoala populară din 1566, cunoscută în istorie sub numele de răs­coala iconoclastă, reprimată de armatele spaniole comandate de ducele de Alba, care a instaurat un regim de teroare sîngeroasă; împotriva acestui regim a luat naştere o puter­nică mişcare de partizani, care s-a generalizat în 1572. Spe­riate de proporţiile revoluţiei, vîrfurile burgheziei au trecut puterea în provinciile Olanda şi Zeelanda prinţului Wilhelm de Orania (Wilhelm Tacitur­nul). La sfîrşitul deceniului al optulea al sec. al XVI-lea au avut loc răscoale populare şi mişcări ţărăneşti antifeudale şi în sudul Ţărilor de Jos, la Bruxelles, Gand, Ypres, Anvers ş.a., unde au fost create „comitetele celor 18″, organe revoluţionare ale puterii. Nobi­limea şi clerul catolic din pro­vinciile de sud ale Ţărilor de Jos s-au unit împotriva revolu­ţiei, constituind Uniunea de la Arras (1579), şi au căzut la înţe­legere cu Filip al 11-lea, regele Spaniei. în acelaşi an, provinci­ile din nord (Olanda, Zeelanda, Frizia, Utrecht ş.a.) au încheiat Uniunea de la Utrecht, la care au aderat şi oraşele din Flandra şi Brabant, în frunte cu Gand; pe baza acestei uniuni s-a con­stituit, în 1581, Republica pro­vinciilor unite, care, după nu­mele celei mai mari provincii, a fost numită în mod curent, după 1609, Olanda, primul stat burghez din lume. Independen­ţa Olandei a fost recunoscută formal de Spania, în 1609, iar pe plan european prin pacea din Westfalia (1648).