Precizati denumirea a 2 elemente componente ale florii de nufar si o adaptare a unui organ vegetativ al nufarului la mediul acvatic.

1
2 elemente ar fi = peduncul receptacul si tesutul nufarului e plin cu aer

Răspunsuri

2014-05-11T15:33:07+03:00
Radacina- se dezv in partea bazala a tulpinii si creste in sol. Ea este org cu ajutorul caruia planta absoarbe apa din sol, servind si la fixarea plantei in sol.  Tipuri de radacini: 1) radacini normale- provin din radicula embrionului si se intalnesc la pl floricole obtinute prin seminte. Trei tipuri de rad: pivotante, fasciculare, ramuroase. 2)Rad adventive- apar dupa germinatia semintei, pe alte org vegetative decat radacina(tulpini,ramuri,frunze). Pe tulpinile aeriene radacinile adventive se formeaza cate 1 la fiecare frunza(Philodendrion) sau mai multe la nod(Trandescantia).  Radacini adventive sunt si la cele care apar de pe tulpinile subterane. Rad adventive care apar pe tulpinile aeriene indeplinesc la unele pl floricole rolul de fixare pe suportul pe care cresc si se inalta continuu(Hedera, Vanilla). 3) Rad metamorfozate- si-au modificat structura si forma adaptandu-se la indeplinirea unor functii speciale. Tipuri de rad metamorf: -rad tuberizate: functia lor este depozitarea unor subst de rezerva si se intalnesc la unele pl bienale sau perene din zona temperata. –rad asimilatoare: sunt o adaptare rara intalnita la unele orhidee. Aceste rad sunt foliacee, contin cloroplaste si indeplinesc functia de asimilare. Ele nu au stomate si se intalnesc la unele pl acvatice si indeplinesc atat functia de fixare si absorbtie cat si cea de asimilatie. –rad cu pneumatofori: se intalnesc la unele pl din regiunile tropicale sau mlastinoase, la care de pe rad se ridica niste radicele. Acestea asigura aerul radacinilor din sol. –rad inmaganizatoare de apa: acumuleaza vaporii de apa  din atm prin intermediul unui tesut spongios numit velamen radicum. –rad simbiote: intre rad multor pl floricole micoriza este obligatorie si conditioneaza dezv plantei. –rad cu muguri: unele rad ale unor pl au insusirea de a forma muguri adventivi din care se dezv lastari numiti drajoni si care pot fi folositi pt inmultirea pl. –rad contractile: posibilitatea de a se contracta uneori pana la jumatatea lor. Aceasta le da posib de a-si plasa in sol, la dif adancimi bulbii sau rizomii. –pl floricole lipsite de rad: lipsa rad este adaptare la mediu si se intalneste in mediu acvatic.Tulpina- indeplineste functia de sustinere a organelor de asimilatie si de reproducere si conduce subst nutritive. Caracteristic pt tulpina este prezenta la noduri a mugurilor, organe ce dau nastere la noi cresteri. Dupa pozitia de pe tulpina mugurii sunt terminali si axilari iar dupa org la care dau nastere vegetativi si floriferi. Mugurii care pornesc in vegetatie numai in cazuri speciale se numesc muguri dorminzi iar cei care apar pe alte org decat tulpina se numesc adventivi. Tulpina este de reguladreapta, cu forma cilindrica, ramificata sau neramificata. Tulpinile se impart in: supraterane, subterane, acvatice. Tulpini supraterane- pot fi nearticulate si articulate. Nearticulate sunt: -caudexul: tulpina scurta, neramificata, care se termina cu o axa florifera articulata. –stipul: tulpina care are in vf un buchet de frunze. Tulpini articulate sunt caract prin internoduri lungi: -paiul sau culmu; -calamusul:  plin de maduva spongioasa; -caulis; -scapul: prez un singur internod. Dupa orientare tulpinile pot fi: ortrotrope(drepte, urcatoare) si plagiotrope(culcate la pamant). Tulpini supraterane: -1) cu functii de asimilare: se intalnesc la pl suculente, la care sist foliar este redus. 2)cu rol de depozitare: la acele tulpini care isi dezv f mult parenchimurile tuberizandu-se(orhidee). 3) cu rol de inmultire: produc muguri auxiliari care pot produce noi indivizi(lilium tigrium, bulbiferum). 4)cu rol de aparare: au spini de dif marimi si forme(Asparagus, Cleome). Tulpini subterane- se intalnesc la pl floricole ierboase perene. Sunt metamorfozate, adaptate la depozitarea subst de rezerva. Aceste tulpini sunt cunoscute sub numele de: bulbi, rizomi, tuberculi, tuberobulbi.  Bulbii sunt microblaste cu fr carnoase in care se aduna subst de rezerva si apa. La un bulb se deosebesc axa bulbului si frunzele. Bulbii pot fi tunicati si solzosi. Bulbii tunicati- au fr mari care se acopera unele pe altele. Tunicile externe sunt uscate, cele interne groase, cu subst de rezerva. Axa bulbului se termina cu o inflorescenta. Rizomii- sunt tulpini formate din internoduri scurte. Prezinta muguri la subsoara unor fr rudimentare. In ei se depoziteaza subst de rezerva si repr partea vivipace a pl. Pe rizomi se form rad adventive si fr rudimentare. Rizomii pot fi: ortotropi si plagiotropi:drepti, orizontali, oblici. 
2 3 2