Răspunsuri

2014-05-06T18:36:37+03:00
Cuvântul "CRED", este de origine latină şi înseamnă "A PRIMI, A MĂRTURISI, şi a înfăptui, ceea ce învaţă BISERICA despre Dumnezeu. A CREDE fără nici o îndoială, ÎNTR-UN DUMNEZEU simplu şi nedespărţit, dar DUMNEZEU ÎN TREI PERSOANE; Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul şi Dumnezeu Duhul Sfânt, TREI după Ipostas, dar UNUL după FIINŢĂ şi după FIRE, şi iarăşi A CREDE în UNUL Domn Iisus Hristos, Dumnezeu şi Om în acelaşi timp, îndoit în fire dar UNUL după Ipostas. Credința poate fi o atitudine dinamică, conceptuală, religioasă sau afectivă, în raport cu un ansamblu de obiecte, situații sau persoane, trecute, prezente, sau viitoare. În sens rațional 'a crede' înseamnă a face o estimare de probabilitate sau plauzibilitate a realizării sau nerealizării unui eveniment determinat.Credința conceptuală sau intelectivă, definește relația individului cu un obiect, o proprietate, un fenomen natural sau social care posedă o anume însemnătate pentru cel care crede sau nu în posibilitatea apariției lui și îl angajează în argumentarea, realizarea sau împiedecarea apariției și desfășurării evenimentului. În sens afectiv a crede înseamnă a dori cu intensitate, a dori și spera implicat emotiv, ca ceva să se întâmple sau să nu se întâmple. Credința afectivă determină o intensă legătură sufletească și declanșarea de acțiuni orientate spre declanșarea sau evitarea desfășurării situației dorite sau respinse.Credința ca atitudine religioasă este mai complicat de surprins conceptual.Credința religioasă vizează convingerea în existența unei supra persoane sau puteri conștiente capabilă să facă atât universul cât și omul cu toate calitățile și limitele primite.Uneori credința religioasă poate fi caracterizată ca un subtil amestec de încredere și așteptare rațională și afectivă, legată de o persoană cu calități deosebite, un obiect cu caracter sacru sau un eveniment sacru.Partea rațională a credinței religioase exprima convingerea credinciosului în posibilitatea existenței sau apariției unui obiect, acțiune, individ sau însușire umană, depășind posibilitățile omului mediu, dar explicabile cu ajutorul cunoașterii științifice.Partea am spune mistică a credinței declară ca posibile sau petrecute, acțiuni sau calități naturale ori umane considerate stranii, care nu se pot explica prin legile naturale cunoscute.O asemenea credință într-o putere supra umană afirmă capacitatea unor oameni de a vindeca suferințe sau boli cu un singur cuvânt, sau o stare sufletească generoasă, încărcată de profundă compasiune sau milă. Credința religioasă a fost și este un factor social și etic extrem de important, ea a avut și încă are un rol major în formarea morală a personalității, în îndemnarea individului și colectivității să adere la un ansamblu de acțiuni și valori și acțiuni care să ducă la respectarea de către fiecare a celorlalți în aceeași măsură în care se respectă pe sine.
6 4 6