Răspunsuri

Cel mai inteligent răspuns!
2014-05-06T17:51:16+03:00
Calitatea scăzută a apei potabile din Republica Moldova determină un grad înalt de îmbolnăvire şi morbiditate a populaţiei, iar sistemele de purificare sunt uzate şi nu corespund cerinţelor actuale, afirmă reprezentanţii Academiei de Ştiinţe din Moldova (AŞM).
Savanţii moldoveni susţin că există o serie de probleme legate de calitatea apei potabile din Moldova, care afectează grav populaţia. Una din aceste probleme este utilizarea apelor subterane de mare adâncime, în unele regiuni nivelul acestora scăzând cu aproape 100 m mai jos de nivelul mediu al mării şi continuă să scadă. Preşedintele AŞM, Gheorghe Duca, a declarat că se utilizează insuficient apele de tranzit, ele fiind o sursă, practic, inepuizabilă de apă pentru ţară, iar, în acest context, o problemă care le generează pe toate celelalte ar fi inexistenţa unui concept unic de utilizare raţională a resurselor acvatice. În acelaşi timp, academicienii atrag atenţia asupra faptului că sistemele de purificare se exploatează mai bine de 25-30 ani fără a fi reconstruite şi nu corespund cerinţelor actuale nici în privinţa tehnologiilor de tratare. „În oraşele de pe Nistru şi Prut nu funcţionează în regim normal nici o staţiune de tratare, iar din cauza funcţionării ineficiente a staţiilor de purificare a apelor uzate, cantitatea poluanţilor se menţine peste limita admisă de autoritatea de mediu”, a remarcat Gheorghe Duca. Conform informaţiei prezentate de savanţi, calitatea scăzută a apei provoacă până la 20 la sută din cazurile de boli hepatice, 25 la sută din maladiile gastrointestinale şi duce la îmbolnăvirea de fluoroză dentară. Apa din fântâni nu poate fi numită apă potabilă Starea apelor din fântâni pe întreg teritoriul ţării nu corespunde standardului „Apă potabilă”. În 87 la sută din fântâni se atestă o poluare a apelor cu compuşi ai azotului (nitraţi, nitriţi). Un alt aspect al analizei calităţii apei în Moldova arată că morbiditatea întâlnită în zonele unde concentraţia nitraţilor depăşeşte 170 mg/l a crescut de 3 ori în comparaţie cu zonele unde concentraţia nitraţilor nu atinge 45 mg/l. În acelaşi timp, academicienii susţin că folosirea apei potabile poluate cu nitraţi favorizează formarea endogenă a nitrozo compuşilor (substanţe supermutagene). Astfel, experţii din cadrul AŞM constată că cele mai voluminoase proiecte investiţionale de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare în ultimii ani au fost implementate cu suportul investitorilor străini. „Nu avem rezultate semnificative, deoarece lipseşte un concept unic la nivel naţional, care ar racorda soluţiile tehnice locale la strategia naţională”, susţin savanţii. În acest sens, reprezentanţii Academiei de Ştiinţe vin cu un set de propuneri care se referă, în special, la elaborarea de către instituţiile responsabile de segmentul managementului apei în comun cu reprezentanţii comunităţii ştiinţifice a Concepţiei de dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare. Această concepţie ar include măsuri în ceea ce priveşte alimentarea cu apă a localităţilor ţării din apele de suprafaţă şi de tranzit, minimalizând folosirea apelor subterane. O altă prevedere a documentului se referă la faptul ca oraşele din nordul republicii să fie alimentate cu apă din râul Prut şi Nistru printr-o reţea hidrografică comună formată din apeductul Soroca-Bălţi şi lacul de acumulare Costeşti-Stânca.
2 5 2