Răspunsuri

2014-05-02T13:31:55+03:00
Funcţiile sintactice ale cazurilor nu e bine să fie memorizate mecanic. Se impune o clasificare a lor, ceea ce ne poate uşura înţelegerea şi, respectiv, memorizarea lor.Pentru început este important să ştim că fiecare caz are o funcţie sintactică de bază, care este şi cea mai frecventă, şi mai multe funcţii sintactice secundare, mai puţin frecvente. I. Funcţiile sintactice de bază ale cazurilor:Nominativul– răspunde la întrebările cine? ce?– cazul subiectului: Elevul este în clasă.Genitivul– răspunde la întrebările al, a, ai ,ale cui?– cazul atributului substantival: Cartea elevului este pe bancă.Dativul– răspunde la întrebarea cui?– cazul complementului indirect: Profesorul i-a datelevului o carte.Acuzativul– răspunde la întrebarea pe cine?, ce?– cazul complementului direct: Văd acolo un elev.Vocativul– nu îndeplineşte nicio funcţie sintactică în propoziţie– cazul adresării directe. II. Funcţiile sintactice mai puţin frecvente ale cazurilor:Nominativula. nume predicativ: El este elev.b. apoziţie: El este Mihai, prietenul meu.Genitivul– nume predicativ: Cărţile sunt ale elevului.Dativul– apoziţie (foarte rar): I-am dat cartea lui Mihai, prietenuluimeu.Acuzativula. element predicativ suplimentar: L-a angajat bucătar.b. complement circumstanţial (foarte rar):– de loc: Am mers o cale lungă.– de timp: L-am căutat o zi întreagă.– de mod: S-a supărat foc. III. În sfârşit, unele cazuri pot avea anumite funcţii sintactice fiind însoţite de prepoziţii.Nominativul– nu este introdus niciodată cu ajutorul prepoziţiilor.Genitivul– poate fi introdus cu ajutorul prepoziţiilor şi locuţiunilor prepoziţionale: asupra, contra, împotriva, înaintea, înapoia, deasupra, în faţa, în mijlocul, în spatele, în vederea, în ciuda, din cauza etc.– îndeplineşte funcţiile sintactice de:a. nume predicativ: Popoarele sunt contra tiraniei.b. complement indirect: Câinele se repezi asupra lupului.c. complement circumstanţial de loc: Maşina s-a oprit în faţa clădirii.d. complement circumstanţial de cauză: Din cauza furtunii, nu circulă niciun tren.Dativul– poate fi introdus cu ajutorul prepoziţiilor: datorită, graţie, mulţumită– îndeplineşte funcţia sintactică de:– complement instrumental: A reuşit datorită părinţilor.Acuzativul– poate fi introdus cu ajutorul prepoziţiilor şi locuţiunilor prepoziţionale: cu, de, despre, din, dinspre, fără, în, între, la, lângă, pe, peste, prin, spre, sub, de la, de pe, de pe la, de sub, de lângă, afară de, în caz de, în loc de, înainte deetc.– îndeplineşte funcţiile sintactice de:a. complement direct: Profesorul îl întreabă pe elevtema.b. nume predicativ: Masa e de brad.c. atribut: Oamenii de la munte sunt rezistenţi.d. complemente necircumstanţiale:– complement indirect: Toţi râd de glumelelui.– complement de agent: Casa este construităde muncitori.– complement instrumental: Mama taie pâinecu cuţitul.– complement sociativ: A plecat la mareîmpreună cu părinţii.e. complemente circumstanţiale:– de loc: Elevul merge la şcoală.– de timp: Noi vom merge în excursie la vară.– de cauză: El sare în sus de bucurie. Aşadar,I. Funcţiile sintactice de bază ale cazurilor sunt:Subiect – pentru NominativAtribut – pentru GenitivComplement direct – pentru AcuzativComplement indirect – pentru Dativ II. Funcţiile sintactice mai puţin frecvente ale cazurilor sunt:Nume predicativ – pentru Nominativ şi GenitivApoziţie – pentru Nominativ şi DativElement predicativ suplimentar – pentru AcuzativComplement circumstanţial (de timp, loc, mod) – pentru Acuzativ III. Funcţiile sintactice ale cazurilor însoţite de prepoziţii sunt:Atribut – pentru Genitiv şi AcuzativNume predicativ – pentru Genitiv şi AcuzativComplement direct – pentru AcuzativComplement indirect – pentru GenitivComplemente necircumstanţiale (indirect, de agent, instrumental, sociativ) – pentru AcuzativComplemente circumstanţiale (de loc, de timp, de mod, de scop, de cauză etc.) – pentru Acuzativ şi, rar, pentru Genitiv
7 3 7