Cititi:
Ah,stai sa-ti povestesc ce mi s-a intamplat intr-o iarna.....
Eram sus,sus de tot,in vazduh,cu alte picaturi de apa.Ne-am indreptat apoi spre pamant.Pe drum m-a cuprins un frig teribil.Ne-am pus haine pufoase,albe si am inceput sa ne jucam plutind incet.
Te-am recunoscut intr-un grup de copii care strigau:Ninge!Ninge!....si m-am asezat pe manusa ta albastra.Eram atunci un fulg de zapada.Ai suflat spre mine.Mi-era cald si am devenit din nou o simpla picatura de apa.

Continuati povestea.Ce peripetii credeti ca a mai avut picatura de apa?

2

Răspunsuri

2014-01-20T19:10:50+02:00
dupa care te-am vazut trist . dintr-o data m-am indreptat fulgerator de repede catre fata ta . tu m-ai lipit de fata ta si -mai intins . am simtit din nou aerul rece care aproape ma ingheta, dar nu a reusit deoarece am vazut o alta picatura mare si foarte calda de apa care trece pe langa mine si care s-a apropiat de mine si m-a incalzit foarte repede . am insotit-o in drumul ei pe obrazul tau . vedeam cum dupa noi vin alte picaturi mari la fel ca doamna cu care calatoream eu . mergeam in jos incet , incet. cu cat coboram mai mult cu atat ne raceam mai tare. le-am observat picaturile de apa cu care am venit pe pamant . toate s-au transformat in fulgi de nea . chiar daca vroiam sa raman o picatura de apa nu ma puteam oprii .ma apropiam de ele si imi era frica , nu vroiam sa ma transform din nou in fulg de nea . am ajuns langa fulgii de nea si simteam cum inghet incet . nu vroiam dar nu aveam ce face . tu nu m-ai vazut si m-ai lasat acolo cu ceilalti fulgi de nea . te-am vazut cum fugeai impreuna cu ceilalti copii , iar pe mine m'ai lasat acolo .                                                                                                                                                                                    sper sa fie buna continuarea :) 
1 5 1
Cel mai inteligent răspuns!
2014-01-20T19:19:38+02:00
Continuare: Am alunecat usor zgribulind de frig, pe zapada tabacita de piciorusele copiilor veseli, ca mai apoi sa ating pamantul inghetat de sub cojocul alb ce imbraca tinutul fanteziei. Am ramas acolo, singura, uitata. Tresaream la fiecare fulg ce cadea lin in preajma mea, chicotind la fiecare sunet cristalin ce se finaliza in rasete de ingeri sub chip de copii , amestecate in gerul cumplit, astfel ca nasul si obrajii lor erau de un rosu aprins, vesel si gingas. Mi-as fi dorit sa fiu iar deasupra lor, sa-i vad din inaltul cerului, bucurandu-ma odata cu ei de minunea alba, de fluturii albi ce cadeau necontenit din vazduh. Apoi mi s-a facut frig si-am inceput sa plang. Lacrimi curgeau pe obrajii reci devenind mici perle de cristal care se spargeau cand atingeau pamantul, astfel ca am inceput sa-mi caut loc mai adanc in troianul de zapada. Dar somnul si-a facut simtita prezenta mai repede decat credeam. Stiam ca dimineata n-o sa mai am aceeasi forma. Am inceput usor sa ma las cuprinsa de vraja dulce a lui Mos Ene, simtind frigul care imi ingheta inima din ce in ce mai tare si care ma contopea cu peisajul, cu gerul, cu dorinta si cu speranta ca atunci cand voi deschide ochii, metamorfoza mea va fi completa.  Voi fi libera din nou!
1 5 1