Răspunsuri

2014-04-28T19:05:40+03:00

Plante de primăvară: brânduşa (crocus heuffelianus), piciorul cocoşului (ranunculus montanus), dediţei (pulsatilla alba), degetăruţ (soldanella), ochiul găinii (primula minima), stânjenel (iris ruthenica), anghelina (primula longiflora), ciuboţica cucului (primula elatior). Plante de pajişti: sângele voinicului (nigritella nigra şi rubra), garofiţa pitică (dianthus gelidus), garofiţa (dianthus tennifolius), cornut (cerastium arvense), smirdar (rhododendron kotschyi), floarea reginei (leontopodium alpinum), clopoţel de munte (campanula alpina) etc. Plante de stânci, bolovănişuri, grohotişuri, pietrişuri: iarbă roşioară (silene acaulis), garofiţa albă de stânci (dianthus spiculifolius), mierluţă pitică (minuartia sedoides), mac galben (papaver pyrenaicum), saxifraga roşie (saxifraga oppositifolia), gălbinele (doronicum carpaticum), vulturica de stânci (hieracium villosum) etc.

Vegetaţia munţilor Bucegi cuprinde două zone: zona forestieră şi zona alpină. Zona forestieră este formată din: etajul montan inferior (500 – 700 m) reprezentat prin făgete pure sau cu carpen; etajul montan mijlociu (700 – 1400) m format din amestecuri de fag, brad şi molid; etajul montan superior (1400 – 1650) m format din molidişuri; etajul subalpin 1650 – 1800 m format din rarişti de limită şi tufărişuri. Zona alpină cuprinde: etajul alpin inferior (1800 – 2250 m) format de tufărişuri de jnepeni (pinus mugo), pajişti cu ţepoşică (nardus stricta), pajişti de brâne cu festuca (amethystina); etajul alpin superior (2250 – 2500 m) format de tundra alpină (asociaţii pionier) şi pajişti cu carvex curvula.
4 3 4
Cel mai inteligent răspuns!
  • Utilizator Brainly
2014-04-28T19:07:06+03:00
In zonele montane odata cu cresterea altitudinii, vegetatia se etajeaza in functie de elemente: climatice (temperatura precipitatii) si soluri. In aceasta regiune speciile de plante si animale difera in functie de zona geografica in care sunt dispuse lanturile muntoase.Pe continentul european se remarca muntii Alpi, Pirinei, Carpati, Caucaz. Etajul inferior il formeaza stejarul (situat intre 200 – 500 m), urmeaza etajul fagului (500 – 1200 m), la altitudini mai mari etajul coniferelor (1200 – 1800 m) alcatuit din brad, molid, pin, la inaltimi situate intre 1800 – 2000 m etaj subalpin, iar la peste 2000 m etaj alpin.In America de Nord, in muntii Cordilieri, etajul coniferelor ajunge la altitudini de 3000 m fiind format din molid, brad de Douglas, arbore mamut (Sequoia gigantea) si altele. Dupa etajul coniferelor urmeaza zona alpina. Etajarea vegetatiei este specifica zonelor montane din muntii Himalaya, Kunlun, Transhimalaya, Altai, Pamir, Caucaz, Kenya, Kilimanjaro, Anzi si altele.Animalele ce traiesc in zonele montane difera in functie de zona geografica si vegetatie. In Europa in muntii Alpi si Carpati in etajul padurilor de foioase traiesc animale ca: lup, caprioara, mistret, vulpe etc. In padurile de conifere cerb, urs, ras, veverite, cocos de munte. In zona alpina vietuiesc capra neagra, acvila de munte si marmota.
6 4 6