Răspunsuri

2014-04-29T03:40:56+03:00
Expansiunea Romei cuprinde mai multe etape.
În primul rând, Roma devine stăpâna Italii. Poziţia strategică, între lumile etruscă şi greacă, permite hegemonia în Campia Latium, în urma războaielor dintre  sec. V - IV a. Hr. Dar şi romanii suferă o înfrângere din partea celţilor, în bătălia de la Allia (18 iulie 387 a.Hr.), când aceştia cuceresc şi Roma,  mai putin dealul cu Capitoliul.   Războaiele cu samniţii (343-341, 326-304, 298-290) apoi cu etrustcii ( infranti in final  în urma bătăliei de la Sentium din 295 a.Hr). Spre sud, Roma se loveşte de un adversar puternic. Tarentul, colonie a Spartei, cheamă în ajutor pe Pyrrhus, regele Epirului, care îi invinge pe romani la Heracleia (280 a.Hr.) Legiunea romană învătă însă să se adapteze în faţa armatelor de tip elenistic, provocând pierderi epirotului la Ausculum (279), dar in final Roma domină clar Peninsula italică. Urmeaza războiale cu punii, principal motivaţie a fost cea economică. Carthagina îşi extinde stăpânirea asupra Sardiniei, Coriscăi şi vestului Siciliei, navele sale stânjenind concurenţa grecească, etruscă şi italică. Între 264 şi 241 a.Hr. se opun două cetăti de frunte ale lumii occidentale, romanii adjudecând Victoria doar în momentul în care îşi exploatează puterea maritimă. Romanii invadează Africa în 256 a.Hr., flota romană condusă de consulii Atilius Regulus şi Manlius Volso învingând una carthagineză.  În Sicilia războiul stagna, romanii făcând cu greu faţă armatelor de elefanţi carthaginezi şi comandantului Hamilcar Barcas. Al doilea război punic se leagă de numele lui Hamilcar Barcas, care iniţiază o campanile în Hispania, pe care o transform într-un domeniu personal. Hannibal având la dispoziţie 90.000 de infanterişti, 12.000 de călăreţi şi 37 de elefanţi, comandantul pun porneşte spre Italia. Astfel, are loc bătălia de la Cannae, una din cele mai mari catastrofe militare din istoria romană. 70.000 din cei 76.000 de soldaţi romani cad pe câmpul de luptă. De partea lui Hannibal trec şi comunităţile aliaţilor italici din Italia de sud. Alianta încheiată cu Filip al V-lea al Macedoniei conduce la deschiderea unui nou front în Balcani. Dar toate acestea nu sunt suficiente pentru ca Hannibal să-şi continue succesele, lipsindu-i spirjinul Carthaginei. În Hispania, unde este numit comandant cu puteri proconsulare P. Cornelius Scipio, se lichidează între 210 şi 206 a.Hr. dominaţia pună.  Scipio debarcă în Africa în 204 a.Hr., iar doi ani mai târziu, la Zama, romanii se răzbună pentru dezastrul de la Cannae. Al treilea război punic s-a rezumat la asediul Carthaginei, între 149 şi 146 a.Hr., din cauza pretenţiei aberante de a transfera oraşul în interior.  
Expansiunea nu se opreşte însă aici, pentru că urmează orientul elenistic. Implicarea efectivă a Romei în politica lumii elensitice datează de la finele secolului al III-lea, când în vremea războiului cu Hannibal acesta încheie alianţa cu Macedonia. Romanii se războiesc cu macedonenii, eveniment  finalizat cu pacea de la Phoinike din 205 a.Hr. Regele Siriei Seleucide, Antiochos al III-lea Megas, intervine în Grecia în 192 a.Hr., erijându-se în eliberatorul grecilor aflaţi în fapt sub protectorat roman  dar va fi infrant de romani. 
 Cel care va cădea ultimul este Egiptul, în 30 a.Hr., când Octavian îl învinge pe Marcus Antonius în războiul civil.
Treptat vor intra in componenta imperilui roman Galia, zone din Germania, in timpul lui Traian se va cuceri si o parte din Dacia (106 a. Hr.) in nordul Africii, Anglia, si parti din Irak si Iran. De fapt o data cu moartea lui Traian (117 a. Hr) se incheie perioada marilor cu ceriri.
De acum incepea adoptarea unei politici de aparare activa, iar viitoarele cuceriri se vor face pe termen scurt si pe suprafete mult restranse.
1 5 1