Răspunsuri

Cel mai inteligent răspuns!
2014-04-26T06:56:53+03:00
Acesta urare incepuse a fi zisa la investitura noilor imparati romani sa scurt timp dupa trecerea in nefiinta a imparatului Traian (moare in anul 117 d. Hr.).
Apropiatii imparatului incercau prin aceasta formulare sa scoata in evidenta acele atribute unice ce le au detinut acesti doi imparati la vremea lor.
Despre Traian se fac o serie de afirmatii care sustineau printr o serie de exemple bunatatea imparatului, atitudinea benevola, toleranta de care a dat dovada... am putea adauga si o opinie personala cu privire la ce alta conotatie ar fi avut termenul termenul latin in acea perioada. Probabil  s-a facut o extrapolare a perioadei de prosperitate economica din vremea lui Traian cand dupa cucerirea unei parti din Dacia s a intors la Roma cu peste 3200 tone de argint si 1600 tone aur (dupa opinia istoricului francez Jeromme Carcopino) in vreme ce sarbatorile in cinstea victoriei au durat 123 de zile iar fiecare cetatean roman a primit cadou din partea staului roman o suma considerabila (eveniment unic in istoria Romei antice). Sumand aceste aspecte atunci am putea sustine ca intr adevar Traian a fost bun.
In ceea ce priveste imparatul Octavianus Augustus putem face o referire la titulatura de AUGUSTUS care avea si semnificatie de cel sfant, fericit.  Se poate face mentiunea ca perioada lui Octavianus a fost o perioada de relativa liniste in cadrul imperiului si poate ca din cauza aceasta oamenii au fost mai fericiti in acea vreme.
Cei care erau investiti imparatili se adresau aceasta formulate in amintirea epocilor trecute si in speranta ca luand aminte sa urmareasca sa se apropie cat de cat de realizarile acestor doi ilustri imparati romani.