Răspunsuri

2014-04-24T18:28:20+03:00
Poezia a fost scrisa in timpul revolutiei din 1848, aparand ca ecou al poeziei „Desteptarea Romaniei”, de Vasile Alecsandri. A fost raspandita pe foi volante cu titlul „Desteapta-te, romane!”, cu toate ca titlul original este „Un rasunet”. Inca de la inceput a devenit un imn popular, avand ca melodie de baza un cantec prelucrat de Anton Pann. Dupa 1989, a devenit imnul national al Romaniei.Poezia urmarea mobilizarea poporului la lupta de eliberare si unitate nationala, prin cultivarea limbii nationale.Titlul este constituit din verbul la imperativ „desteapta-te” si substantivul in vocativ „romane”, ce exprima indemnul la desteptarea nationala, la lupta impotriva tiraniei, la lupta pentru libertate, unitate si independenta nationala. Este reluat in primul vers pentru a intari mesajul poeziei: imperativul si vocativul au deci scopul de a-i trezi pe romani din inertie. 17632iqx55rbb3rPoezia cuprinde trei parti:Adresarea directa, ce cuprinde chemarea la lupta, printr-un verb la imperativ si un substantiv in vocativ: „Desteapta-te romane, din somnul cel de moarte”Evocarea stramosilor legendari (Traian, Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, Matei Corvin), pentru a demonstra nobletea originii romane a neamului (Traian), dar si pentru a-i invita pe acestia (Mihai, Stefan, Corvin) sa admire prezentul demn, cand urmasii realizeaza visul secular de eliberare si unitate nationala: „Priviti marete umbre, Mihai, Stefan, Corvine / Romana natiune, ai vostri stranepoti”Revenirea la prezent, cu un legamant in numele intregului popor, pentru a lupta pana la moarte cu scopul eliberarii nationale si al unirii dintre romani, dar si exprimarea dragostei de limba: „Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina, / Decat sa fim sclavi iarasi pe vechiul nost’ pamant!” qb632i7155rbbbStilul poeziei este specific imnului, cuprinzand:Invocatii retorice („desteapta-te, romane”, „priviti, marete umbre...”)Antiteze in anafora (acum ori niciodata)Exclamatii retorice aproape in fiecare strofaImperativul si vocativul contribuie la tonul mobilizator („Destepta-te, romane!”)Evocarea lui Traian, care ne-a lasat sangele nobil de roman; a lui Mihai, Stefan, Corvin, mari voievozi din cele trei provincii istorice; a patriei personificate, care ii blestema pe toti vanzatorii de tara, blestemul si legamantul oferind un ton incendiar poeziei: „Lasii sa piara orbiti de fulgere si-n pucioasa”.Alte procedee artistice:Enumeratii (batrani, barbati, juni, tineri)Inversiuni (marete umbre, romana natiune, barbara semiluna, sfanta liberate)Epitete (marete umbre, romana natiune, barbara semiluna, sfanta liberate)Comparatii („cum stau ca brazii-n munti, voinici, sute de mii”; „sar ca lupi in stane”)Metafore (somnul de moarte, focul nostru-n vine)La tonul mobilizator contribuie si elementele prozodice:ritm iambic, gravrima incrucisatamasura de 13 – 14 silabe, masculina si femininaDin poezie se desprind cateva caracteristici ale poporului roman:dorinta de liberatemandria originii romanetrecutul gloriosdemnitateadragostea de limbaconstiinta unitatii romanilor din toate provinciilecredinta crestina.
18 3 18