Răspunsuri

  • Utilizator Brainly
2014-04-01T21:02:50+03:00
Marea Neagra este o mare semiinchisa din bazinul atlantic, componenta a Marii Mediterane (Mediterana Europeana, sau Mediterana Eurafricana), de care se leaga prin marile Marmara si Egee si stramtorile Bosfor si Dardanele.
    Din punct de vedere geografic, Marea Neagra este situata intre Europa si Asia (40º55′ si 46º32′ lat. N si 27º27′ si 41º42′ long. E), intr-o regiune in care platformele stabile stravechi intra in contact cu muntii tineri generati de orogeneza alpina. Granita stabilita de geografi intre cele doua continente, pe Caucaz si Stramtoarea Bosfor taie aceasta mare in doua parti inegale, cea mai mare parte fiind europeana.Statele riverane Marii Negre sunt Romania, Ucraina, Federatia Rusa, Georgia, Turcia si Bulgaria.   Suprafata Marii Negre, estimata la 423.000 km² (421.638 km², Stanchev et al., 2011) este de aproximativ doua ori mai mare decat teritoriul Romaniei. Volumul total de apa al marii este apreciat la 547.000 km³, din care cea mai mare parte este improprie existentei vietii, fiind contaminata cu hidrogen sulfurat.
   Lungimea bazinului Marii Negre (vest-est), intre tarmul golfului Burgas din Bulgaria si gura raului Inguri din Georgia este de 1.148 km. Latimea maxima (nord-sud) cuprinsa intre Oceakov (Ucraina) si Capul Ereğli (Turcia) este de 610 km, iar latimea minima pe meridianul extremitatii de sud a peninsulei Crimeea (Capul Sarici), de 263 km.
   Adancimea medie a Marii Negre este de 1.271 m. Adancimea maxima atinge 2.212 m (catre partea central-sudica, intr-un punct situat la 111 km de tarmul sudic, pe linia care uneste Capul Chersones (Ucraina) cu Capul Kerempe (Turcia); in apropiere de Yalta 2.206 m.
   In cadrul structurii reliefului submarin al  Marii Negre se deosebesc patru zone distincte, distribuite relativ neuniform: selful (platoul continental), taluzul (abruptul), piemontul (bazinul de adancime) si campia abisala.   – Selful (platoul continental), ocupa 29,9% (127.000 km²) din suprafata cuvetei marine si are o larga dezvoltare in partea de nord-vest a Marii Negre, intre Crimeea si Delta Dunarii, unde largimea sa depaseste 180 km. In lungul coastei Turciei, sudul si estul peninsulei Crimeea si litoralul georgian, largimea acestuia rar depaseste 20 km. In general, adancimea selfului este delimitata de izobata de 100 m, dar in sudul Crimeii si al Marii Azov, panta continental incepe la o adancime mai mare, de circa 130 m. In zona de nord-vest a selfului, sunt prezente unele albii relicte, care sunt insa in mare masura ingropate sub sedimente.
   – Taluzul (abruptul) platoului continental, prezinta in Marea Neagra doua caracteristici diferite: o panta abrupta, brazdata de numeroase canioane submarine, caracteristica platoului continental ingust din dreptul coastelor Turciei, Georgiei si Rusiei, inclusiv vestul Peninsulei Crimeea si o panta mai domoala, cu mai multe canioane submarine care margineste zonele cu platou continental extins din vestul si nord-vestul Marii Negre. Taluzul continental  se desfasoara intre izobatele de 180-200 m (in partea superioara) si 1.000 si 1.500 (in partea inferioara) si reprezinta 27,3% (115.000 km²) din suprafata totala a marii.
   – Piemontul, ocupa 30,6% (129.000 km²) din suprafata bazinului Marii Negre si reprezinta zona de tranzitie dintre taluzul platoului continental si campia abisala, O formatiune specifica din acest areal este reprezentata de conul de aluviuni al Dunarii, ce se extinde pe directia nord-vest – sud-est si traverseaza campia abisala. Profilurile seismice indica faptul ca acesta este compus din sedimente transportate de raurile mari din nord-vestul marii Negre: Nipru, Bug, Nistru si Dunare.
   – Campia abisala (zona adanca), se gaseste la o adancime de sub -1.500, in centrul Marii Negre, unde ocupa o suprafata de 12,2% (52.000 km²). Este mai dezvoltata in partea vestica a marii, datorita unei dezvoltari mai accentuate a curentilor de turbiditate din aceasta zona. 
   Tarmurile Marii Negre  sunt putin dantelate. Patrunderea uscatului in mare se face, de obicei, pe distante scurte, sub forme de capuri. Intre acestea, golfurile au deschideri largi, ceea ce le imprima caracterul de bai si sunt putin prielnice adapostirii vaselor pe furtuna (Golful Burgas, Golful Varna, Golful Sinop, Golful Samsun), sau sunt colmatate la iesire de curenti orizontali si transformate in limane (Limanul Nistrului). Cele mai pronuntate capuri care patrund spre larg, sunt marcate cu faruri ca repere de navigatie, la litoralul vestic remarcandu-se Cap Midia, Cap Tuzla, Cap Sabla, Cap Caliacra, Cap Emine si golfurile Burgas si Varna, la tarmul bulgar.

2014-04-01T21:15:45+03:00
Marea Neagra este o mare din bazinul atlantic, situata intre Europa si Asia, care se invecineaza cu Rusia, Ucraina, Romania, Bulgaria, Turcia si Georgia. Prin Stramtoarea Cherci se ajunge in Marea Azov, prin Bosfor in Marea Marmara, iar prin stramtoarea Dardanele in Marea Egee si deci in Mediterana. Ea este un rest al Marii Sarmatice si prezinta o serie de aspecte unice in lume.

Marea se intinde pe o suprafata de 413.000 km?. Cel mai adanc punct se afla la 2206 m sub nivelul marii in apropierea de Ialta. Mareele sunt in general de mica amploare (cca. 12 cm). Salinitatea apei este in larg de 17-18 la mie, fata de 24-34 la mie in alte mari si oceane. In zona litoralului romanesc salinitatea scade si mai mult, in mod obisnuit fiind intre 7 si 12 la mie.Cuprins

Fluvii si rauri care se varsa in Marea Neagra

Sunt mai multe fluvii si rauri care se varsa in Marea Neagra. In zona europeana principalele sunt Dunarea, Nistru, Nipru, Bugul de Sud si Cubanul. In Asia Mica principalele ape care se varsa in Marea Neagra sunt Scaria, Enige, Chizil-Irmac si Iesil-Irmac. Alte ape care se varsa in Marea Neagra sunt Coruh in Armenia turceasca, Rion in Gruzia, Provadia si Camcia in Bulgaria etc. Un aport mare de apa este primit de Marea Neagra de la Don, prin intermediul Marii Azov.

Dispunerea circulara a surselor de apa si existenta unei singure legaturi externe - prin Stramtoarea Bosfor, Marea Marmara, Stramtoarea Dardanele - cu Oceanul planetar, alaturi de incalzirea relativ moderata a apei de catre Soare, determina lipsa aproape totala a curentilor marini verticali si existenta doar a curentilor orizontali pe un imens traseu circular impotriva sensului acelor de ceasornic.

Ecosistemul Marii Negre

Face parte din categoria ecosistemelor statatoare de apa sarata. Din punct de vedere al salinitatii, Marea Neagra se imparte in:
zona de suprafata;
zona de adancime;

Sub aspect biocenotic gasim trei zone:
zona litorala;
zona pelagica;
zona abisala;

Temperatura apei variaza la suprafata: vara pana la 29 de grade celsius care ajung iarna pana la 0 grade celsius. Lumina patrunde in largul marii la o adancime de 150-200 m. Oxigenul este inexistent la adancime [CO2,H2S]Curentii au intensitate redusa pe verticala si mai mare pe orizontala; iarna sau in timpul unor variatii ale starii vremii, pot aparea valuri care ating 5-10 m. Biocenoza: alge inferioare, alge verzi, brune rosii. Animalele sunt reprezentate prin viermi, moluste, pesti iar in atmosfera apropiata pasari si pescarusi.

Biotopul pontic

Biotopul pontic poate fi impartit in 4 etaje principale:

1. Etajul supralitoral - acesta este format din zonele de tarm acoperite ori stropite de valuri in mod ocazional. Zona prezinta o umiditate accentuata, inundabilitate, o cantitate in general mare ori macar semnificativa de materii organice aduse de valuri sau de origine locala. De obicei materiile organice se afla in descompunere, formand depozite rau mirositoare. Flora este formata mai ales din anumite forme de alge - rar licheni cu rezistenta la variatii de mediu si hidrofile. Cu o frecventa mai redusa se intalnesc si angiosperme, mai ales in partea dinspre uscat a etajului supralitoral. Fauna include numeroase crustacee, insecte si viermi, bacterii aerobe si - mai putin - anaerobe. Mare parte din aceste vietati se hranesc din depozitele de materie organica. O parte mai mica este formata din mici pradatori. La acestea trebuie adaugate vietatile pasagere, in special pasarile de mare.

2. Etajul mediolitoral - ce cuprinde zona de spargere a valurilor (intre cca. 0 si -0,5 m altitudine). In linii mari, etajul pseudolitoral corespunde cu etajul mediolitoral al lui Bacescu (1971), cu etajul mezolitoral al lui Peres si Picard (1958,1960) sau cu etajul talantofotic al lui Ercegovic (1957). Dupa substratul solului se imparte in zone pietroase, respectiv nisipoase ori maloase. Pseudolitoralul ocupa in cadrul zonelor cu substrat dur o fasie lata de 2-10 m in functie de inclinatia platformei stancoase. Zonele pseudolitorale pietroase (stancoase) adapostesc organisme capabile a rezista perioadelor scurte de deshidratare si care se pot fixa bine de substrat (de exempu midiile se fixeaza prin firele cu bissus). Aici intra unele specii de alge si scoici. Li se adauga vietuitoare care vin periodic din etajul supralitoral sau infralitoral. In anumite conditii si in acest mediu apar depozite de materie organica, facand legatura cu biotopul prezentat mai sus. Cele mai cunoscute vietuitoare ale etajului mediolitoral pietros sunt bancurile de midii si stridii. Etajul pseudolitoral nisipos cuprinde in special animale capabile de ingropare rapida in substrat. Biocenoza caracteristica zonei de spargere a valurilor pentru pseudolitoralul nisipos de granulatie medie si grosiera este cea a bivalvei Donacilla cornea si polichetului Ophelia bicornis, carora li se mai asociaza izopodul Eurydice dollfusi si polichetele Nerine cirratulus, Pisione remota si Saccocirrus papilloce...
Marea Neagra este o mare continentala situata intre Europa sud-estica si Asia mica care scalda tarmurile Romaniei pe o lungime de 245 km, Ucrainei,Turciei si Bulgariei. Prin sistemul de stramtori Bosfor-Marea Marmara-Dardanele comunica cu Marea Mediterana, iar prin stramtoarea Kerci cu Marea de Azov - mare care reprezinta de fapt o anexa a Marii Negre. Are in linii mari forma ovala si tarmuri putin crestate (cu exceptia peninsulei Crimeea), iar in partea de nord-vest are numeroase limanuri.