Răspunsuri

2014-03-23T14:48:32+02:00
În general, Scrisoarea I este una dintre cele mai frumoase meditaţii legată de sentimentul originii lumii, de puterea de trăire şi descoperire a acestuia de către bătrânul dascăl, un savant sui-generis, în spatele căruia unii l-au identificat pe Kant, iar alţii au pus imagini de dascăli eminescieni din perioada studiilor din străinătate.Opera are ca punct de plecare filozofia indiană care s-a adăpat din filosofii pierdute în timp şi pe care, în bună parte, Eminescu le-a recuperat, fie prin misticii germani din Evul Mediu, fie prin filieră greacă şi prin filosofia lui Hegel.Într-o serie de manuscrise s-au descoperit întrebări legate de negarea unui zeu tutelar pe care Eminescu l-a trecut fără îndoială, în seria himerelor. Unii cercetători ca Iancu Alecsandri, Teoharie Antonescu, C.D. Gherea, D. Murăraşu au căutat izvoarele documentare pentru Scrisoarea I, fie în câmpul literaturii germane, indiene sau arabe şi au adăugat fără a greşi, lucrări aparţinând lui Lucretius ori lui Democrit, căci ecouri ale operelor acestora se găsesc în Scrisoarea I.            Eminescu însuşi consemnează în manuscrisul 2275B, următoarele: „două mari spirite în adâncimea lor, inedite ca două izvoare care, pornind de la înălţimi egale, acolo unde răsar din pământ, îşi şi aruncă apa la înălţimi egale, Kant şi Laplace“. De altfel, în manuscrise există însemnări despre cosmogonie, astronomie. Poetul reţine din lucrările de epocă, observaţii despre stingerea sistemului solar şi despre apariţia altor sisteme în nesfârşita desfăşurare a timpului.În general, ca toţi romanticii de altfel, Eminescu a fost atras de vaste viziuni cosmogonice, care dezvoltau geneza universului din elemente primare, o desfăşurare pe care evoluează până la înălţimi culminante, de unde apoi decade până la extincţiunea completă.Distrugerea universului este făcută dintr-un unghi de vedere sceptic, legat mai mult de materialismul antic. Pe de altă parte, la romantici, ca Byron, s-a văzut sfârşitul lumii prin răcirea soarelui şi îngheţarea a toate de pe pământ.Partea a doua a Scrisorii I este o meditaţie asupra soartei în general, a oamenilor. Ea se continuă cu o viziune întunecată asupra vieţii, în care diferenţa între fiinţele omeneşti se face după gradul lor de nefericire.