Răspunsuri

2014-03-16T19:41:47+02:00
Prietenia reprezinta o maniera proprie de a dezvolta relatii interpersonale. Aceasta difera de la om la om, de la anturaj la anturaj.In opinia mea, prietenia se desavarseste in foarte putine din cazuri. Din cunostintele pe care le avem, doar unele aprofundeaza la un astfel de nivel.In primul rand, prietenia adevarata, evident – caci alta nu exista, este obligatoriu neconditionata. Fara o astfel de puritate, apar diferente intre componenti.In al doilea rand, o prietenie se dezvolta odata cu propriile legi, stabilite de comun acord. Procedeul de selectare a prietenilor dintr-un cadru de cunostinte este asemeni unui algoritm.Astfel, prietenia se manifesta ca un act neconditionat, ce tine cont doar de propriile legi intre persoanele compatibile. 
imi puteti da alt text argumentativ imi trebuie unu adevarat...nu asa ca isi da seama profesorul ca ii de pe net
2014-03-16T19:43:08+02:00
Cred că marile prietenii, dar şi marile iubiri, în viaţă, la fel ca şi în literatură,
se bazează pe o alegere spontană, independentă de calităţile sau defectele celui
care ne este prieten sau de care ne-am îndrăgostit. O dovadă care să-mi susţină
afirmaţia aş extrage-o din romanul Micul prinţ de Antoine de Saint-Exupéry,
în care prietenia este prezentată în manieră metaforică prin intermediul unui băieţel
care îmblânzeşte o vulpe. Faptul că o prietenie adevărată nu ţine seama decât
de propriile ei legi este subliniat în mod indirect chiar de afirmaţia vulpii. Ea îi spune
micului prinţ că nu poţi vedea bine decât cu inima. Esenţialul e invizibil pentru ochi.
      Dar prietenia reprezintă şi o legătură bazată pe anumite afinităţi spirituale greu
de înţeles de cei care se află în afara acestei legături, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul
prieteniei dintre mondenul Fred Vasilescu şi intelectualul de modă veche G.D. Ladima,
personajele romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu. În ciuda faptului că Fred
are preocupări total diferite de cele ale lui Ladima, mondenul aviator îl consideră pe
visătorul Ladima un frate bun, singura persoană din lume căreia i-ar putea încredinţa
taina nefericitei lui iubiri.
      În concluzie, cum spunea şi Aristotel, prietenia înseamnă un suflet în două trupuri;
o inimă în două suflete.