Răspunsuri

2014-03-16T18:08:22+02:00
Sunt cuprinși între limiteleNord: Subcarpații Beskizi din PoloniaEst: Subcarpații Beskizi din Ucraina Podișul Moldovei și Subcarpații MoldoveiVest: Culoarul Michalovce–Nowy Sącz–Tarnów; Depresiunea Colinară a Transilvaniei(D.C.T), Dealurile de Vest și Câmpia de VestSud: Subcarpații de Curbură și Valea Prahovei
mersi mult!
Între aceste limite, au o serie de caracteristici ale reliefului care îi diferențiază de celelalte ramuri carpatice, cum ar fi:
altitudinile au valori mijlocii; înălțimile maxime depășesc 2000 m (în Munții Rodnei și Munții Călimani) sau se apropie de această altitudine (în Munții Ciucaș, Munții Maramureșului și Ceahlău)
au culmi paralele, orientate pe direcția NV-SE (în nord și centru) sau „curbate” (în sud)
cu placere sper ca te-am ajutat
În Carpații Orientali se disting trei grupe majore de munți:
Carpații Maramureșului și Bucovinei, sau grupa nordică
Carpații Moldo-Transilvani, sau grupa centrală
Carpații de Curbură, sau grupa sudică.
Cel mai inteligent răspuns!
2014-03-16T18:10:09+02:00
I.AŞEZARE GEOGRAFICĂ, LIMITE ŞI VECINI:            Este aşezată în nordul Carpaţilor Orientali, având ca limite:graniţa cu Ucraina, la nordculoarul Bârgău – Dornelor – Moldova (inclusiv), la sud.Se învecinează: - la nord: Ucraina: - la vest: Câmpia şi Dealurile de Vest, Podişul Transilvaniei; - la est: Podişul Moldovei (Sucevei); - la sud: Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali.II.RELIEF:A.CARACTERE GENERALE ALE RELIEFULUI:1. GENEZA: s-a format prin erupţii vulcanice (în partea de vest) şi prin încreţirea scoarţei terestre (în partea centrală şi de est) în timpul orogenezei alpine;2. ALTITUDINI: maxima în Vf. Pietrosu, 2303 m, din Munţii Rodnei;3. ALCĂTUIRE PETROGRAFICĂ: este alcătuită din trei fâşii paralele de roci, ce determină şi un paralelism al culmilor montane:- în vest sunt roci vulcanice (andezite, riolite, dacite);- în centru sunt roci metamorfice (şisturi cristaline);- în est sunt roci sedimentare cutate (fliş).4. TIPURI GENETICE DE RELIEF:- suprafeţe de nivelare: suprafeţele „Nedeia” la 2000 m (doar în Rodnei), „Bătrâna” sau „Cerbu” – la 1500 – 1550 m şi „Mestecăniş”, la 1000 – 1100 m, în munţii Rodnei, Suhard, Maramureşului, Bârgău, Obcinele Bucovinei;- relief glaciar, reprezentat de circuri, văi şi morene glaciare, prezent în Munţii Rodnei şi în Munţii Maramureşului;- relief vulcanic, reprezentat de resturi de conuri şi cratere vulcanice, în partea de vest;- carst pe sare, prezent în Depresiunea Maramureşului, la Ocna Şugatag şi Coştiui;5. FRAGMENTARE: este fragmentată de depresiuni (Maramureş, Oaş, Dornelor, Câmpulung Moldovenesc) şi văi care o străbat (Vişeu, Iza, Bistriţa Aurie, Moldova, Suceava, Dorna, Bistriţa Ardeleană);6. DIRECŢIA DE ORIENTARE A CULMILOR MONTANE: este de la NV spre SE;B.DIVIZIUNI:
- Depresiunea Maramureş, cea mai mare depresiune din Grupa Nordică, străbătută de râurile Vişeu, Iza şi Mara, din bazinul Tisei;- Depresiunea Dornelor, străbătută de râurile Bistriţa şi afluentul său Dorna;- Depresiunea Câmpulung Moldovenesc, străbătută de râul Moldova;- Depresiunea Oaş, străbătută de râul Tur;PASURI ŞI TRECĂTORI:- Pasul Prislop este cel mai înalt pas din Carpaţii Orientali, situat la altitudinea de 1416 m, prin care se face legătura dintre Depresiunea Maramureş şi valea Bistriţei Aurii;- Pasul Şetref (818 m) prin care se face legătura dintre Depresiunea Maramureşului şi Podişul Transilvaniei;- Pasul Mestecăniş (1096 m), situat între Obcina Mestecăniş, la nord şi Munţii Giumalău, la sud, prin care se realizează legătura dintre Depresiunea Câmpulung Moldovenesc şi Depresiunea Dornelor;- Pasul Tihuţa (1201 m), prin care se realizează legătura dintre Depresiunea Dornelor şi Podişul Transilvaniei;- Pasul Huta (587 m), prin care se relizează legătura dintre Depresiunea Maramureş şi Depresiunea Oaş.III. CLIMA  Se încadrează etajului climatic:montan (la altitudini între 800 şi 1700 m): cu temperaturi medii anuale de 6°...0° C şi precipitaţii medii anuale de 800...1200 mm;alpin (la altitudini de peste 1700 m) (Munţii Rodnei, Maramureş, Suhard, Ţibleş): cu T.M.A. sub 0°C şi precipitaţii peste 1200 mm/an;Influenţele climatice exterioare sunt:-                            scandinavo – baltice, în nord;-                            oceanice, în partea vestică şi nord – vesticăprecipitaţiile sunt diferenţiate astfel: 1200 – 1400 mm/an pe versanţii vestici şi sub 1000 mm/an pe versanţii estici; cele mai multe precipitaţii cad în luna iunie.IV.APELERâurile:- Tisa, Vişeu, Iza cu Mara, Someşul Mare cu Sălăuţa, Bistriţa cu Dorna, Moldova cu Moldoviţa, Suceava;Lacurile:-glaciare: Lala, Iezer şi Buhăescu în Munţii Rodnei;-cu apă sărată: Coştiui şi Ocna Şugatag, în Depresiunea Maramureşului;-periglaciare: Tăul Morărenilor şi Tăul Chendroaiei din Munţii Gutâi;V.VEGETAŢIA, FAUNA ŞI SOLURILE:        Se încadrează:A.Etajul pădurilor:de fag, mai jos 1100 m, unde se întâlnesc soluri din clasa cambisoluri, reprezentate de soluri brune eu–mezobazice şi brune acide; FAUNA: vulpe, lup, mistreţ, arici, iepure, căprioară, numeroase păsări; (solurile brune eu–mezobazice se numesc în prezent eutricambosoluri; solurile brune acide se numesc districambosoluri).de conifere, între 1100 şi 1700 m, unde se întâlnesc soluri din clasa spodosoluri (spodisoluri, cf. SRTS 2003), reprezentate de soluri brune feriiluviale (prepodzoluri) şi podzoluri; FAUNA: urs, cerb, râs, cocoş de mesteacăn;B.Etajul alpin, la peste 1 700 m, unde se întâlnesc soluri din clasa spodosoluri, reprezentate de podzoluri şi din clasa umbrisoluri, tip sol humico – silicatic (humosisol, 2003); FAUNA: capră neagră, marmotă, vulturi.  Munţii vulcanici Oaş – Ţibleş Sunt alcătuiţi din roci vulcanice (Munţii Oaş, Igniş, Gutâi) şi din roci sedimentare cu intruziuni vulcanice (Munţii Lăpuşului şi Ţibleş).Prezintă altitudini medii în jur de 1000 m, maxima în Vf. Ţibleş, 1839 m.Au o masivitate pregnantă, nefiind străbătuţi de văi transversale, ci au numai pasuri înalte (P. Huta, 587m, P. Gutâi, 987 m);Nu păstrează conurile, fiind puternic erodaţi, chiar nivelaţi de două suprafeţe de eroziune;
Merci mult! :* La amandoi ;)
Cu placere :**
Cu placere:* Popic:*