Răspunsuri

2014-03-14T09:04:34+02:00
Padurile ascund o uriasa bogatie, la fel de cautata si de necesara ca si alte surse de materii prime. Tulpinile si coroanele arborilor constituie veritabili acumulatori ai energiei solare si magazii de pretioase substante organice.Incepand cu celuloza si alcoolul si sfarsind cu rasinile si catranul, padurile ne daruiesc prin lemn produs actual, dar si prin carbune care este un produs fosil al tesuturilor lor, materii prime de o deosebita importanta.

Raspandirea padurilor pe glob
- dupa ultimele date comunicate de F.A.O. ( Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura ), padurile ocupa 4285 milioane hectare, deci circa 1/3 din suprafata globului. Doar aproximativ 51% din aceasta suprafata este luata in exploatare, 49% reprezentand inca zone neatinse de om, cum ar fi imensele rezervoare de " aur verde " siberiene, braziliene si central africane. Din totalul suprafetei impadurite, 3069 milioane hectare revin padurilor de foioase, iar 1216 milioane hectare celor de conifere.

In vederea realizarii unei unitati taxonomice, organele F.A.O. au impartit padurile globului in 6 grupe principale dupa cum urmeaza :

- paduri de rasinoase din zona climatului rece ;
- paduri de amestec de rasinoase si foioase din zona climatului temperat ;
- paduri umede din zona climatului temperat cald ;
- paduri xerofile ( rezistente la uscaciune ) din zona climatului temperat cald ;
- paduri de tip mediteranean ;
- paduri tropicale ;

Padurile de rasinoase, numite si paduri cu frunze aciculare, sunt raspandite sub forma unui brau aproape neintrerupt intre paralelele 500 si 700 ale emisferei boreale. Tinutul cel mai bogat in astfel de paduri il reprezinta taigaua siberiana ( 5000 km lungime si 1000 km latime ).Padurile de conifere din America de Nord si din estul Asiei au un numar mai ridicat de specii decat cele din Europa. In padurile europene domina patru specii: molidul ( Picea excelsa ), pinul ( Pinus sylvestris), bradul (Abies alba) si laricele european (Larix decidua ).In cele siberiene se adauga pinul siberian, in cele americane apare pinul strob, tsuga, ienuparul american, bradul balsaminifer, tuia americana, si chiparosul american.

Padurile de foioase si rasinoase din zona climatului temperat sunt situate aproape in exclusivitate in emisfera nordica, intre 300- 400 latitudine. Ele sunt formate de obicei din amestecuri de specii de conifere cu specii de foioase : stejar ( Quercus ), fag ( Fagus ), mesteacan ( Betula ), plopi ( Populus ), paltin (Acer ), carpen ( Carpinus ), frasin ( Fraxinus ).

Padurile umede din zona climatului temperat cald fac tranzitia de la padurile de foioase din zonele temperate la cele tropicale, si sunt compuse din amestecuri de rasinoase si foioase.In America de Sud caracteristice sunt padurile de Araucaria ( formate din pin de parana, pin de Brazilia sau pin de Chile ).In subarboretul lor intalnim laurul paraguayan din frunzale caruia se prepara mathe - un ceai traditional. In America de nord si mai ales in sud-estul S.U.A. se intalnesc multe specii de pin, arbori mamuti ( Sequoia si Sequoia-dendron ), care ating 140 de ,etri inaltime, tsuga, duglasul, etc.

In Asia estica se gasesc specii cu frunze persistente, specii de bambus si un relict tertiar, Gingko biloba.Padurile xerofile care fac trecerea de la zona forestiera de vegetatie la cea de stepa sunt mai putin extinse si au mai mica importanta economica.

In schimb, padurile de tip mediteranean ocupa largi suprafete nu numai in perimetrul Marii Mediterane, dar si in africa de Sud, America ( Chile si vestul Californiei ), ca si in Australia prezentand specii si genuri caracteristice, unele dintre ele cu valoare economica. Printre acestea amintim : stejarul de pluta, pinul, maslinul, migdalul. In Australia un gen caracteristic este eucaliptul.

Cea mai importanta si cea mai raspandita este insa grupa padurilor tropicale, situata intre cele doua tropice si care acopera jumatate din suprafata fondului forestier mondial. Ele se impart in sase categorii :
paduri umede si vesnic verzi ;
paduri umede cu frunze cazatoare ;
paduri de mangrove ;
paduri de bambus ;
paduri de conifere ;

Padurile umede si vesnic verzi reprezinta tipul de vegetatie cel mai vechi, mai luxuriant si mai complex de pe glob. Formate dintr-un numar mare de specii, aproximativ 2700, concentrate pe spatii mici, aceste paduri se caracterizeaza prin : inaltimea mare a arborilor, lipsiti de inele anuale ; structura etajata a arboretelor ; numarul mare de plante epifite care traiesc aninate de tulpinile arborilor si de ramurile lor de unde lasa sa atarne numeroase radacini aeriene.

Padurile umede cu frunze cazatoare - grupa acestor paduri este proprie unor regiuni tropicale uscate si foarte calde din Africa, India, America Centrala si de Sud, nordul Argentinei, sud-estul Boliviei, vestul Paraguayului.
Dintre speciile tipice padurilor xerofile amintim : baobabul in zona de savana a Africii, cactusii arborescen...  eu am incercat nu stiu daca e bun
7 4 7