Răspunsuri

2014-11-18T16:04:55+02:00
CuprinsCuprins1 Timpurile verbale în limba română1.1 Prezentul1.2 Trecutul1.3 Viitorul1.4 Valorile temporale ale gerunziului și ale participiuluiÎn lingvistică, timpul este o categorie gramaticală prin care se situează o acțiune, o întâmplare sau o stare[1] pe axa timpului, în raport cu trei repere: trecutul, prezentul și viitorul, care la rândul lor pot fi subîmpărțite. Deseori, indicațiile temporale sunt însoțite de indicații aspectuale.În majoritatea limbilor indoeuropene, timpul este indicat în primul rând de forme verbale specifice, realizate cu afixe și/sau cu verbe auxiliare, dar și de adverbe de timp. În alte limbi, de exemplu limbi izolante precum chineza, timpul este indicat numai de adverbe.Formele temporale ale verbului, numite și „timpuri verbale”, se pot clasifica în:timpuri absolute, care raportează acțiunea la momentul vorbirii, șitimpuri relative, care le raportează la alt moment sau la altă acțiune.Timpurile verbale pot avea diferite valori, dintre care unele nu corespund cu momentul efectiv în care se situează acțiunea.
1 5 1
2014-11-18T16:10:19+02:00
Exemplu:verbul a invata                                                                                                                           imperfect :invatam                                                                       perfect-compus:am invatat                                              perfect simplu:invatai                                                                                                      mai mult ca perfect:invatasem