Răspunsuri

2014-11-17T19:22:21+02:00
Poezia Cântec aparţine genului liric. Este alcătuită din trei catrene în care se evidenţiază frumuseţea pădurii de care eul liric se simte profund apropiat, chiar dacă „frunza-i încă rară”. Este de-abia începutul primăverii, natura este calmă. Se simte un vânt cald care trezeşte natura la viaţă. Tristeţea pătrunde în sufletul eului liric impresionat de aspectul pădurii în prag de primăvară. Impresiile şi emoţiile eului liric sunt relevate prin apariţia primelor flori ale primăverii, viorelele, care-şi înalţă capetele discrete de sub frunzele moarte, iar eul liric îşi linişteşte gândurile străbătând „huceagul des”. La primele raze ale soarelui, cărările strălucesc încărcate de rouă. În această atmosferă de primăvară, frumoasa pădure este singură ca şi eul liric. Poezia este realizată într-o formă simplă, cu puţine figuri de stil (epitete: „vânt de primăvară”, „huceagul des”, „rouă grea”; personificare: „ies ... viorele”; metafora: „cărări de soare...”). Poezia te sensibilizează prin forma clară şi melodioasă, prin conţinutul emoţional care le sporeşte expresivitatea. Versul „Când umbra-i încă rară” sugerează coordonata temporală: începutul primăverii. Epitetul „umbra… rară” relevă lipsa frunzişului la începutul primăverii. Cântec Frumoasă eşti, pădurea mea,Când umbra-i încă rarăŞi printre crengi adie-abiaUn vânt de primăvară... Când de sub frunze moarte iesÎn umbră viorele,Iar eu străbat huceagul desCu gândurile mele... Când strălucesc sub rouă greaCărări de soare pline,Frumoasă eşti, pădurea mea.Şi singură ca mine...