Răspunsuri

2014-11-11T16:09:46+02:00
Orice ecosistem îndeplineste doua functii: cea de circulatie a energiei si cea de circulatie a materiei. Fluxul de energie si materie reprezinta trecerea energiei si materiei sub forma de hrana, din mediul abiotic în corpul plantelor si animalelor aflate pe diverse nivele trofice. Aportul continuu de energie  si hrana asigura mentinerea vietii pe Pamânt.Functia energetica este principala functie a oricarui sistem ecologic prin care se asigura si se mentine structura si functionalitatea ecosistemelor.Fluxul de energie în ecosistemePrincipala sursa de energie într-un ecosistem o reprezinta energia solara (cca.99%) si energia rezultata din diverse reactii chimice (cca.1%).  În toate ecosistemele energia circula sub forma energiei chimice înglobate în substantele organice din biomasa vegetala si animala.Orice ecosistem primeste si consuma energie. Activitatea energetica a ecosistemelor este coordonata de cele doua principii de baza ale termodinamicii:1.      principul conservarii energiei (energia nu este nici creata nici distrusa, ci doar transformata);2.     principiul degradarii energiei (nu toata energia primita se foloseste în mod util, o parte este transformata ireversibil în caldura).Conform acestor legi, energia se transforma continuu în ecosistem (de ex.tranjsformarea: luminii Þ energie chimica potentiala Þ energie mecanica) fara a fi creata sau distrusa vreodata. Fiecare transformare de energie este însotita de o degradare a sa, de la forma concentrata (ex. energia chimica potentiala) la forma dispersata, nedisponibila (ex. caldura elaborata de organisme). Nici o transformare de energie nu se realizeaza cu o eficienta de 100%.Principala sursa de energie pentru ecosistemele naturale si artificiale este energia solara, alcatuita dintr-un ansamblu de radiatii cu diferite lungimi de unda (vizibile - energia luminoasa si invizibile: ultraviolete, infrarosii, raze X).La suprafata pamântului ajunge doar 48% din totalul energiei solare, restul de 52% fiind absorbita de atmosfera (de stratul de ozon, vaporii de apa si particulele de praf din atmosfera). Apa, solul si vegetatia absorb 20% din energia solara incidenta, restul energiei fiind reflectata de pe pamânt in atmosfera.   Plantele folosesc energia solara pentru producerea de substante organice si pentru mentinerea functiilor vitale. Frunzele plantelor nu folosesc întreaga cantitate de lumina a razelor solare care cad pe ele, pentru ca o parte din radiatiile solare sunt reflectate în spatiu, de pe suprafata frunzelor. Alta parte din radiatii trec prin frunze si numai o mica parte (cca. 1-5%) este absorbit 111j95b a si utilizata.Din aceasta energie absorbita, o mare parte este transformata în caldura si se pierde prin iradiere, iar o alta parte este utilizata în procesul de transpiratie. Numai o mica parte din energia solara este folosita în fotosinteza pentru productia primara.Prin aceasta, plantele verzi asigura unica posibilitate terestra de stocare si transformare a energiei solare în energie chimica acumulata în structura substantelor organice fotosintetizate.Fotosinteza este un proces natural prin care plantele si unele microorganisme fotosintetizatoare utilizeaza energia solara exogena pentru biosinteza materiei organice proprii. Fenomenul este realizat pe baza pigmentului clorofilian din citoplasma celulei vegetale care, in prezenta luminii, declanseaza descompunerea apei in oxigen, protoni si electroni. Energia rezultata din fotoliza apei (captata de electroni si protoni) este transformata in energie chimica potentiala si este stocata la nivelul compusilor energetici ATP (adenozin-trifosfat). Acesti compusi furnizeaza energia necesara pentru biosinteza substantelor organice proprii regnului vegetal. In urma procesului de fotosinteza plantele elibereaza  pe seama dioxidului de carbon preluat din aer, oxigenul atât de necesar respiratiei tuturor organismelor din regnul animal, vegetal, si chiar microbian (bacteriile aerobe).Cantitatea de energie asimilata prin fotosinteza plantelor dintr-un ecosistem se numeste productie primara bruta (PPB). Ea se exprima în g /m2/an, mg/l/an sau kg/ha/an. Din aceasta o parte se pierde fiind utilizata în metabolism, respiratie, miscare si  mentinerea unei temperaturi constante în corpul animalelor (evapo-transpiratie). Ceea ce ramâne reprezinta energia utilizata de plante pentru producerea de substante organice, ce intra în structura biomasei. Ea se numeste productia primara neta (PPN). Diferenta dintre PPB si PPN reprezinta consumul plantelor pentru propriile procese metabolice.
2014-11-11T17:06:20+02:00
Orice ecosistem îndeplineste doua functii: cea de circulatie a energiei si cea de circulatie a materiei. Fluxul de energie si materie reprezinta trecerea energiei si materiei sub forma de hrana, din mediul abiotic în corpul plantelor si animalelor aflate pe diverse nivele trofice. Aportul continuu de energie  si hrana asigura mentinerea vietii pe Pamânt.Functia energetica este principala functie a oricarui sistem ecologic prin care se asigura si se mentine structura si functionalitatea ecosistemelor.Fluxul de energie în ecosistemePrincipala sursa de energie într-un ecosistem o reprezinta energia solara (cca.99%) si energia rezultata din diverse reactii chimice (cca.1%).  În toate ecosistemele energia circula sub forma energiei chimice înglobate în substantele organice din biomasa vegetala si animala.Orice ecosistem primeste si consuma energie. Activitatea energetica a ecosistemelor este coordonata de cele doua principii de baza ale termodinamicii:1.      principul conservarii energiei (energia nu este nici creata nici distrusa, ci doar transformata);2.     principiul degradarii energiei (nu toata energia primita se foloseste în mod util, o parte este transformata ireversibil în caldura).Conform acestor legi, energia se transforma continuu în ecosistem (de ex.tranjsformarea: luminii Þ energie chimica potentiala Þ energie mecanica) fara a fi creata sau distrusa vreodata. Fiecare transformare de energie este însotita de o degradare a sa, de la forma concentrata (ex. energia chimica potentiala) la forma dispersata, nedisponibila (ex. caldura elaborata de organisme). Nici o transformare de energie nu se realizeaza cu o eficienta de 100%.Principala sursa de energie pentru ecosistemele naturale si artificiale este energia solara, alcatuita dintr-un ansamblu de radiatii cu diferite lungimi de unda (vizibile - energia luminoasa si invizibile: ultraviolete, infrarosii, raze X).La suprafata pamântului ajunge doar 48% din totalul energiei solare, restul de 52% fiind absorbita de atmosfera (de stratul de ozon, vaporii de apa si particulele de praf din atmosfera). Apa, solul si vegetatia absorb 20% din energia solara incidenta, restul energiei fiind reflectata de pe pamânt in atmosfera.   Plantele folosesc energia solara pentru producerea de substante organice si pentru mentinerea functiilor vitale. Frunzele plantelor nu folosesc întreaga cantitate de lumina a razelor solare care cad pe ele, pentru ca o parte din radiatiile solare sunt reflectate în spatiu, de pe suprafata frunzelor. Alta parte din radiatii trec prin frunze si numai o mica parte (cca. 1-5%) este absorbit 111j95b a si utilizata.Din aceasta energie absorbita, o mare parte este transformata în caldura si se pierde prin iradiere, iar o alta parte este utilizata în procesul de transpiratie. Numai o mica parte din energia solara este folosita în fotosinteza pentru productia primara.Prin aceasta, plantele verzi asigura unica posibilitate terestra de stocare si transformare a energiei solare în energie chimica acumulata în structura substantelor organice fotosintetizate.Fotosinteza este un proces natural prin care plantele si unele microorganisme fotosintetizatoare utilizeaza energia solara exogena pentru biosinteza materiei organice proprii. Fenomenul este realizat pe baza pigmentului clorofilian din citoplasma celulei vegetale care, in prezenta luminii, declanseaza descompunerea apei in oxigen, protoni si electroni. Energia rezultata din fotoliza apei (captata de electroni si protoni) este transformata in energie chimica potentiala si este stocata la nivelul compusilor energetici ATP (adenozin-trifosfat). Acesti compusi furnizeaza energia necesara pentru biosinteza substantelor organice proprii regnului vegetal. In urma procesului de fotosinteza plantele elibereaza  pe seama dioxidului de carbon preluat din aer, oxigenul atât de necesar respiratiei tuturor organismelor din regnul animal, vegetal, si chiar microbian (bacteriile aerobe).Cantitatea de energie asimilata prin fotosinteza plantelor dintr-un ecosistem se numeste productie primara bruta (PPB). Ea se exprima în g /m2/an, mg/l/an sau kg/ha/an. Din aceasta o parte se pierde fiind utilizata în metabolism, respiratie, miscare si  mentinerea unei temperaturi constante în corpul animalelor (evapo-transpiratie). Ceea ce ramâne reprezinta energia utilizata de plante pentru producerea de substante organice, ce intra în structura biomasei. Ea se numeste productia primara neta (PPN). Diferenta dintre PPB si PPN reprezinta consumul plantelor pentru propriile procese metabolice.