Răspunsuri

Cel mai inteligent răspuns!
2014-11-09T21:02:46+02:00

Eseu basmul cult Povestea lui Harap-Alb de Ion CreangaAcest basm cult este publicat în revista “Convorbiri literare”, în 1877, şi aparţine celui mai talentat povestitor din Epoca Marilor Clasici, Ion Creangă.“Povestea lui Harap-Alb” este un basm cult, o operă epică, în proză, inspirată din folclor, dar originală prin stilul unic al povestitorului humuleştean.Basmul este o specie epică, în proză, cu personaje simbolice, cu acţiune fabuloasă, supusă unor convenţii, unor stereotipii, care înfaţişează parcurgerea drumului maturizării de către erou (bildungsroman).Conflictul exterior dintre bine şi rău se încheie prin victoria forţelor benefice. Personajele îndeplinesc, prin raportare la erou, o serie de funcţii: antagonistul-Spânul, ajutoarele-calul năzdrăvan, Sfânta Duminică, cei cinci tovarăşi; donatorii- albinele, furnicile.Ele sunt individualizate, mai ales, prin fapte şi limbaj.“Povestea lui Harap-Alb”  este un basm pentru că: timpul şi spaţiul sunt neprecizate, nelimitate; are motive specifice: călătoria de iniţiere a eroului, dorinţa acestuia de a ajunge împărat, probe (obstacole), moartea, învierea, nunta; personaje pozitive, exemplare (Harap-Alb), negative (Spânul), fantastice: Sfânta Duminică, fata împăratului Roş, cei cinci camarazi; animale personificate: calul, furnicile, albinele; împăraţi, precum craiul, împăratul Verde, împăratul Roş; formule tipice de basm (iniţială, mediană, finală); cifra magică trei ca semn al totalităţii, obiecte magice: smicele de măr, apă vie, apă moartă.Fantasticul, în basmul lui Ion Creangă, are două particularităţi: este umanizat (eroii, prin ţinută, prin comportament, gesturi, mentalitate, limbaj, amintesc de personajele din “Amintiri din copilărie”) şi estelocalizat(prin detalii realiste, locurile unde se derulează întâmplările capătă contur geografic şi istoric: eroii se comportă ţărăneşte şi vorbesc moldoveneşte, ca humuleştenii).Basmul, inclusiv cel scris de Ion Creangă, intră în categoria estetică a miraculosului, a fabulosului. De la început până la final, cititorul străbate o lume supranaturală, pe care o acceptă cu toate convenţiile ei.             Viziune despre lume:Prin scrierile sale, Ion Creangă se înscrie în realismul ţărănesc, deoarece remarcabilul povestitor s-a inspirat din inepuizabila comoară a literaturii populare. Definiţia dată basmului de criticul literar G. Călinescu: “o oglindire a vieţii în moduri fabuloase” se potriveşte şi pentru “Povestea lui Harap-Alb”.Ion Creangă este un scriitor moralist care transmite în această capodoperă un mesaj clar: cei buni sunt răsplătiţi, iar cei răi sunt pedepsiţi, de aceea basmul are caracter educativ, etic.Perspectiva narativă este specifică: naraţiunea la persoana a III-a este realizată de un narator omniscient, dar nu întotdeauna obiectiv, deoarece intervine prin reflecţii şi comentarii adresate cititorului, ca de exemplu: ”Eu sunt dator să spun povestea şi vă rog să ascultaţi”.Compoziţia basmului:Acţiunea poveştii lui Creangă se desfăşoară cronologic, linear, caracterizându-se prin succesiunea secvenţelor narative, prin înlănţuire.Astfel, există o situaţie initială de echilibru, o parte pregătitoare, un eveniment care dereglează echilibrul de la început, apariţia ajutătoarelor, donatorilor, trecerea probelor, refacerea echilibrului şi răsplata eroului.Etapele drumului iniţiatic, parcurs de protagonist, sunt: etapa iniţială, de pregătire a eroului pentru călătorie, la curtea craiului; parcurgerea drumului după care tânărul devine împărat. Caracterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al devenirii spirituale, concretizat în trecerea obstacolelor şi modificarea statutului social al protagonistului (mezinul curajos şi naiv al craiului îşi atinge ţelul de a conduce o împărăţie, după ce a trecut printr-un proces de maturizare).De exemplu, în desfăşurarea acţiunii două episoade/ secvenţe narative sunt importante pentru marcarea conflictului de tip exterior şi caracterizarea personajelor: Spânul reuşeşte, prin viclenie, să-l atragă pe mezinul craiului în fântâna unde îl ţine captiv, obligându-l, în schimbul eliberării, să jure că va păstra secretul în sensul că Spânul se dă drept fiul cel mic al craiului (devenind astfel un impostor) şi mezinul să-i fie slugă cu numele Harap-Alb (rob alb, slugă albă). 
2 5 2