Răspunsuri

Cel mai inteligent răspuns!
2014-11-09T17:59:33+02:00
Stiinta care se ocupa cu stabilirea varstei rocilor se numeste geocronologie. La inceputul sccolului XX oameni de stiinta englezi si americani au descoperit ca unele elemente radioactive se pot folosi ca ceasuri pentru determinarea trecerii timpului. Atomii acestor elemente cu timpul se descompun si se transforma in alte elemente. De exemplu uraniul se transforma in plumb de-a lungul timpului, emitand radiatii in accst interval. Noua din elementele chimice mai grele sunt radioactive, de exemplu radiul si uraniul. Aceeasi proprietate o prezinta izotopii mai usori ai rubidiului si strontiului (izotopii sunt variante cu numere de mase atomice diferite ale aceluiasi element chimic, numar de masa atomica este numarul total al protonilor si al netronilr in atom). Savantii descoperisera ceasurile, dar nu le puteau folosi pentru masurarea varstei. Aceasta a devenit posibila cu ajutorul spectrometrului de masa, instrument perfectionat in timpul si dupa al doilea razboi mondial. Acest aparat separa atomii materialului pe baza masei atomice si a incarcarii electrice. Cu ajutorul lui sc pot determina si cantitati infinitezimale de materiale radioactive din roci. Timpii de injumatatire Materialele radioactive se descompun cu o anumitii viteze. Pentru caracterizarea acestei viteze s-a introdus conceptul de timp de injumatatire, adica timpul in care jumatatea atomilor prezenti initial se descompun. Pe durata timpului de injumatatire secund se descompune jumatatea ramasa a atomilor radioactivi, astfel se succed timpii de injumatatire, scazand in mod progresiv. Cea mai conoscuta metoda de determinare a varstei pe baza timpului de injumatatire este metoda carbonului radioactiv, care determina raportul dintre izotopul 14 radioactiv al carbonului si izotopul 12 neradioactiv de carbon intr-un material organic. Pnin aceasta metoda se poate determina varsta ramasitelor materialelor organice (lemn, bucati de oase). In 1988 s-a folosit aceasta metoda pentru determinarea varstei giulgiului din Torino, considerat a fi acela in care a fost invaluit domnul Hristos in mormant. Aceasta metoda nu poate fi aplicata insa in cazul rocilor anorganice si pentru studierea lor s-au cautat alte metode. Printre acestea se numara urmarirea transformarii potasiului radioactiv in argon radioactiv, transformarea rubidiulul radioactiv in strontiu radioactiv si totodata transformarea uraniulul si a thoriului in plumb. Varsta Pamantului a fost certificata de o bucata de roca sosita din spatiul extraterestru. Mai multi meteoriti veniti de undeva din Sistemul Solar contin o roca numita troilit. In troilit uraniol se gaseste doar intr-o cantitate foarte mica sau deloc, si astfel, din continutul lui de plumb se poate calcula continutul initial de plumb al Pamantului. La fel au fost analizate si mostrele de roca aduse de astronautii americani de pe Luna in anii saptezeci. La fel ca meteoritii, si acestia au furnizat date pnivind varsta meteoritilor si a Lunii si aceste date au fost comparate cu datele obtinute privind varsta Pamantului. Primele urme de viata apar in rocile cu o varsta de 3,5 miliarde de ani, acestea fiind si cele mai vechi roci gasite pe Pamant. Primele vietati au fost organismele monocelulare ca algele si bacteriile. Inaintea lor Pamantul era un pustiu cu multi vulcani activi, cu cutremure frecvente si fara o atmosfera prielnica. Probabil ca in cei 1 miliard de ani precedenti treptat s-au format oceanele din apa emanata de vulcani din straturile aflate sub crusta dura. Probabil ca in mare parte atmosfera primitiva era constituita din hidrogen. Oxigenul atmosferic a fost produs on de vietatile care traiau in mare, ori din descomponerea vaporibor de apa sub actiunea luminii. Explozia vietii Cu 570 milioane de ani in urma, viata a inceput deodata sa germineze pe Pamant. Cu circa 400 milioane in urma in atmosfera era deja o cantitate suficienta de oxigen pentru dezvoltarea plantelor, iar in urmatorii 50 milioane de ani au aparut si au inceput sa evolueze primele animale terestre. Geologii impart istoria ultimilor 570 milloane de ani in mai multe ere, prima fiind denomita era cambriana. Intervalul de timp cuprins de la inceputul erei cambriene (acum 590 milioane de ani), pana la era cuaternara il numim era phanerozoica. 
2 5 2
2014-11-09T22:53:10+02:00
Este importantă pentru soluționarea unor dileme cu privire la modul de formare și vârsta unor unități de relief . Mai ajută și la determinarea duratei unor procese și fenomene geologice din trecutul planetei noastre.