Răspunsuri

2014-11-08T09:40:03+02:00
„Iapa lui Vodă” este o snoavă şi se află în deschiderea volumului de nouă povestiri, „Hanu Ancuţe”, scris de Mihail Sadoveanu. Comisul Ionita este personajul principal al acestei povestiri, dar este şi un personaj permanent al întregului volum „Hanu Ancuţei”, realizând unitatea acestuia, deoarece el este prezent în toate povestirile îndemnând oaspeţii să-şi amintească întâmplări extraordinare, petrecute demult în ţara Moldovei. Personaj comun celor două planuri narative din „Iapa lui Vodă”, comisul Ioniţă este personaj, narator deoarece a participat direct la întâmplările relatate. Personajul este caracterizat în mod direct de narator şi de el însuşi (autocaracterizare) şi un mod indirect prin faptele sale, limbajul şi modul de a gândi. Personajul este prezentat în mod direct de narator în primul plan al naraţiunii, exprimându-şi admiraţia faţă de comisul Ioniţă şi subliniind ideea că acesta este o personalitate des întâlnită la han „stătea stâlp acolo, …, un răzeş străin care mie îmi era drag foarte”. Răzeşul se încadrează perfect în atmosfera de basm, de veselie a hanului, creând în jurul său plăcerea de a vorbi, de a povesti de a se spune lucruri nemaiauzite petrecute, cândva, demult „se lua la întrecere până şi cu moş Leonte la tâlcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta”. Se subliniază astfel părerea că Ioniţă comisul are o vastă experienţă de viaţă care-l face atot ştiutor, care constituie principalul imbold spre destăinuire, având o adevărată pasiune pentru a spune şi a asculta poveşti. Naratorul realizează portretul fizic al comisului Ioniţă, care sugerează hotărârea, asprimea firii şi destinul zbuciumat al personajului „era un om nalt, cărunt, cu faţa uscată şi adânc brăzdată”. Comisul Ioniţă este mândru de originea sa de răzeş de la Drăgăneşti, din ţinutul Sucevei, după cum o afirmă în faţa boierului care povesteşte la Hanul Ancuţei. După ce termină de povestit întâmplarea din vremea tinereţii lui, Vodă Sturza i-a făcut dreptate comisului Ioniţă le spune celor adunaţi în jurul focului: „după asta puteţi cunoaşte ce fel de om sunt eu!”. Portretul moral reiese din întâmplarea relatată despre Vodă Sturza şi iapa la care acesta s-a uitat cu uimire. Mândru şi orgolios comisul reacţionează imediat când este ironizat cu privire la calul său „pintenog de trei picioare”; „strigă răzăşul zbârlindu-şi mustaţa tuşinată”. Înzestrat cu harul povestiri, el reuşeşte să atragă atenţia oaspeţilor care îl ascultă „cu bărbiile înălţate şi cu ochii rotunzi”. O trăsătură dominantă a comisului Ioniţă este dorinţa de dreptate şi de adevăr. El însuşi afirmă atunci când este întâmpinat de ofiţerul cel tinerel: „… ş-am venit la Vodă, însetat după dreptate ca cerbul după apă de izvor. Această comparaţie populară arată dorinţa arzătoare a lui Ioniţă de a se face dreptate neamului său şi de a nu lăsa moştenire copiilor lui neînţelegerile cu duşmanii care „au colţi lungi şi ascuţiţi”. Hotărât, răzeşul nu se dă înlături să lupte chiar cu un „corb mare boieresc”. Inteligent şi curajos, după ce a fost pe la multe divanuri de judecată, nu există să, nu apeleze, ca ultimă soluţie la judecata lui Vodă. Cinstit şi corect, comisul adună şi aduce cu el toate documentele doveditoare asupra pământului moştenit de la părintele său, dascălul Ioan. Încrezător în puterea dreptăţii şi în judecata Voievodului, Ioniţă comisului se emoţionează şi chiar se teme când constată că boierul cu care a vorbit la Hanul Ancuţei este chiar Mihail Vodă Sturza. Simţul umorului, firea lui deschisă îl fac să depăşească situaţia şi îi răspunde cu curaj Voievodului când îi aminteşte de promisiunea referitoare la cal: „Eu vorba nu mi-o iau înapoi. Iapa-i peste drum”. Comisul Ioniţă întruchipează tipul ţăranului Moldovean cu cele mai alese virtuţi morale: dorinţa de dreptate şi adevăr, demnitatea, curajul, cinstea, dor şi ospitalitatea, bună dispoziţia, simţul umorului, plăcerea de a asculta şi a spune poveşti nemaiauzite. Personajele şi povestirile sadoveniene îmbracă aura legendei.
4 3 4