Răspunsuri

2014-11-06T18:11:11+02:00
Povara bunătăţii noastre Pe parcursul acestei veri, în luna august, eu am lecturat ediţia revăzută şi completată a cărţii „Povara bunătăţii noastre” de Ion Druţă. Romanul propriu-zis este precedat de o introducere de autor intitulată iarna amintirilor. Citind-o am aflat soarta acestei cărţi, originalul căreia nu a fost acceptat de critici şi conducere, că ediţia nouă a fost creeată într-o iarnă lunga şi grea. Mi-au plăcut vorbele „unui bătrîn”  care spun că nu putem ieşi din groapa în cacre am nimerit pentru că ni s-au tăiat rădăcinile, adică am pierdut legătura cu strămoşii. Primul capitol ne introduce în spaţiul unde se derulează toate evenimentele descrise în carte, în Cîmpia Sorocii, şi anume în Ciutura-un sat vechi cu rădăcini de razeşi. Cu ajutorul Moldei am intrat în ograda lui Onache Cărăbuş şi a Tincuţei. Molda era o fiară roşcată care venise în Ciutura drept o minune cerească. Gazda mea erau un flăcău răsărit şi bun de gură care ştia să pună porecle isteţe consătenilor săi, şi Tincuţa-o fată harnică cum nu se mai poate, ascultătoare şi supusă soţului său. Am aflat de la tînăra familie că şi-au ridicat casa pe dealul cel mare pentru a scoate satul din fundătura în care sta de veacuri. Această idee mi-a trezit admiraţia faţă de dorinţa tinerilor de a ridica satul, faţă de dorul de locuri noi, şi chiar eram de partea lor. Trădarea lui Haralampie Buliharul, fratele de cruce al lui Onache, m-a facut şi pe mine sa-l dispreţuiesc, deşi îl respectam, totuşi, pentru că era deştept şi practic. Împreună cu Onache şi Tincuţa am parcurs o soartă grea şi frumoasă de ţăran. Am trecut cu ei prin ger şi secetă, prin vorbele rele ale lumii, prin Primul Război Mondial, prin foamete, prin dor, tristeţe şi nenorocire. Şi tot împreună cu ei am trăit bucuria de a ridica propria casă, de a face o portiţă de nuiele, de a semăna maci în jurul casei. Am urmărit cu încîntare cum şi-au crescut cei doi fii, chipeşi şi înlţi ca brazii, şi fiica lor, Nuţa, frumoasă şi „cu draci”, de vrajea toţi flăcăii din sat. Am împărţit cu ei plăcintele verzui de lobodă pe timp de secetă, dar şi mămăliga mare şi fierbinte ca o lună cocoşată cpe timp de belsug. M-am simţit atît de bine în familia acelor doi gospodari însetaţi de soare, de pămînt, de viaţă, încît nu oboseam să sorb cu nesaţ fiecare zi din viaţa lor. Tincuţa a devenit o femeie robace, grijulie. Purta în ea firea ciuturencei de cîndva, care se îngrijesc de toţi, care ştiu să le rînduiască pe toate. Îmi plăcea să-i urmăresc mîinile atunci cînd croia, cind spăla sau frămînta. Aveau ele un farmec în mişcări care nu te lăsa sa-ti rupi privirea. Am plîns cu ea fiii care nu s-au mai întors de la război şi am cîntat întoarcerea lui Onache de la el. Pentru Onache purtam o simpatie aparte. Îmi plăcea să trebăluiesc cu el şi mai ales să ieşim dimineţile în cîmp, să cîntărim roada cu privirea şi pămîntul cu sapa. Alături de dîndul simţeam şi eu patima pentru muncă. Îmi plăcea felul său de a chibzui, de a lua decizii. Am apreciat curajul lui de a ieşi din sat, de a întemeia o Ciutură tănără, oarecum nepăsătoare la gura lumii. M-a durut şi pe mine pierderea Tincutei, dar, cum se spune, toate vin şi toate se trec. Avea Onache în sînge patima de a schimba totul, de a începe ceva nou. Am apreciat sfaturile care i le da fiicei sale. Îmi plăcea sa-l vad cum o ajută pe Nuţa, cum o pune la cale. Nuţa mi-a fost ca o soră. Ea moştenise de la mama sa hărnicia, dar nu şi supunerea. Avea ea, într-adevăr, ceva drăcesc, era viclenă şi deosebit de frumoasă. Împreună cu Mircea au ajuns oameni răsăriţi, avuţi şi gospodari adevăraţi. Mi-a plăcut forte mult să găzduiesc la Tincuţa şi Onache Cărăbuş, la Nuţa şi Mircea Moraru. Mi-a plăcut Ciutura, oamenii, obiceiurile şi viaţa de acolo. Am trăit cu ei o soartă, am muncit cu ei un pămînt, am dus cu ei o povară-POVARA BUNĂTĂŢII NOASTRE!

Eu am scris aici impresiile mele postlectorale. Ca sa corespunda sarcinii tale, adauga citeva formule de adresare gen: draga amice, iti recomand cartea pe care am lecturat-o cu mare placere in aceasta vacanta:)