Răspunsuri

2014-03-03T19:03:59+02:00
2014-03-03T19:20:36+02:00
Volga este cel mai lung fluviu al Europei, de peste 3500 km, iar, din acest punct de vedere, este urmată de 3 fluvii cu lungimi între 2000 și 3000 km: Dunărea, Ural și Nipru. Între 1000 și 2000 km, au râurile Don, Peciora, Nistru, Rin și Elba. Volga se impune ca cel mai întins bazin hidrografic în spațiul european.
Dunărea: Al doilea fluviu din Europa ca dimensiuni și debit (după Volga), având 2860 de km lungime, dintre care 1 075 km se află în România. Izvorăște din munții Pădurea Neagră, prin râurile Breg și Brigach, suprafața bazinului hidrografic fiind de 805 300 km². Sectorul inferior, de la Baziaș la vărsare, are 1 075 km, dintre care 144 km sunt parcurși printr-un defileu, cu o porțiune numită „Cazane”. Dunărea este un important drum fluvial internațional, curgând prin 10 țări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina) și are afluenți în alte 7 țări. Trece prin 4 capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad.Mureș: Afluent al Tisei. Mureșul este al II-lea râu ca lungime din România, după Dunăre. Are 803 km, din care 761 km se află pe teritoriul României. Izvorăște din Munții Hășmaș (Carpații Orientali), trece prin depresiunea Giurgeu, traversează Munții Căliman și Gurghiu (prin defileul Toplița-Deda, lung de 50 de km), străbate partea centrală a Podișului Transilvaniei (trecând prin orașele, Reghin, Târgu-Mureș, Iernut, Aiud), intră în Câmpia Aradului, trece prin municipiul Arad și, la vest de orașul Nădlac, definește granița între România și Ungaria pe 31 de km, după care intră în Ungaria și se varsă în Tisa. În Antichitate era numit „Maris” sau „Marisia”.Olt: Este un afluent al Dunării, având o lungime de 615 km. Izvorăște din Munții Hășmaș și traversează partea de sud-est a Transilvaniei. Apoi traversează Carpații Meridionali prin defileul Turnu Roșu și traversează Câmpia Română, formând limita între Muntenia și Oltenia. În vecinătatea Oltului sunt așezate orașele (municipiile) Miercurea Ciuc, Sfântu-Gheorghe, Făgăraș, Râmnicu Vâlcea și Slatina. Tronsonul de la Făgăraș la Dunăre a fost amenajat printr-un lanț de centrale hidroelectrice. Prut: Lung de 953 km, izvorăște din Carpații Păduroși ai Ucrainei, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcția sud-est. Se varsă în Dunăre lângă Reni, la est de orașul Galați. Formează granița între România și Republica Moldova. În perioada interbelică râul era navigabil până la Ungheni, însă în perioada comunistă navigația pe râu a fost treptat abandonată, șenalul nemaifiind întreținut decât pe partea Republicii Moldova pana la Leova. Are însă un debit mic (de peste 2 ori si jumătate mai mic decât Siretul). Principalul afluent pe partea dreaptă este Jijia cu afluenții Bahlui și Bașeu. Pe Prut există amenajări hidroenergetice (la Stânca-Costești) realizate împreună cu URSS.Siret: Izvorăște în Carpații de nord, pe teritoriul Ucrainei de azi, în Bucovina de Nord. Parcurge 706 km și se varsă în Dunăre, lângă Galați. Dintre afluenții Dunării pe teritoriul Romaniei, are cel mai mare bazin hidrografic din țară, fiind râul intern cu cel mai mare debit de pe teritoriul Romaniei (un debit mediu multianual de peste 225 mc/s la vărsare). Principalii afluenți ai Siretului sunt: pe partea dreaptă Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna și Buzău, iar pe partea stângă, Bârlad. Pe cursul său, au fost realizate în perioada comunistă mai multe baraje și lacuri de acumulare, reducând, nu eliminând, pericolul de inundații (cele mai recente au fost în anul 2005). Principalele orașe de pe sau din apropierea cursului său sunt: Siret, Pașcani, Roman, Bacău, Adjud și Galați.

4 4 4