Răspunsuri

2014-10-30T21:35:11+02:00
Canalizarea este serviciul de evacuare a apei reziduale a consumatorilor casnici şi industriali. Apa uzată de la cadă, maşina de spălat, WC, chiuvete etc. trece în reţeaua de canalizare, care începe încă din locuinţa fiecărei persoane - prin sistemul de ţevi de scurgere, apoi prin racordul de canal, ajunge în canalele mari şi se scurge în casetele colectoare de sub Dâmboviţa. De aici,ajunge la staţia de epurare Glina (încă în lucru), de unde revine în Dâmboviţa.
În Bucureşti există canalizare de peste 100 de ani, iar unele dintre aceste canale funcţionează şi astăzi. Aproximativ 34% din reţeaua de canalizare are o vechime de peste 60 de ani, timp în care acţiunea agenţilor mecanici şi chimici asupra tubulaturii din beton a canalelor a condus la atingerea unui grad avansat de uzură dovedit prin desele prabuşiri ale tubulaturii canalelor de serviciu, blocând scurgerea apelor. 
Apele uzate menajere şi industriale şi apele meteorice sunt colectate într-o reţea de canalizare, de tip unitar. Ajutată de 12 staţii de pompare (SPAU) amplasate în zonele depresionare, reţeaua de canalizare transportă efluenţii la extremitatea sud-estică a oraşului unde se află staţia de epurare de la Glina, în prezent nefuncţională.
Această reţea de colectare şi transport a apelor uzate este dispusă în formă de schelet de peste, având ca ax central, coloana vertebrală, caseta situata sub Dimboviţa, locul în care se varsă bazinele laterale. Acest enorm colector, compus din 2, apoi 3 casete cu latura de 3 m lărgime fiecare, a fost construit în acelaşi timp cu amenajarea Dimboviţei. Este de reţinut subdimensionarea sa în aval, în partea de sud-est a oraşului, generatoare de inundaţii la fiecare eveniment pluviometric deosebit.
Apele transportate în canalizarea Municipiului Bucureşti exceptând apele de ploaie, provin din:
-apa potabilă distribuită din reţeaua orăşenească – Q = 15,93 mc/s 
-apa industrială – Q = 1,1mc/s 
-apa din epuismente şi drenuri - Q = 1,09 mc/s 
-apa lacurilor interioare cu izvoare proprii din oraş – Q=1,06mc/s 
-apa surselor proprii ale diferitelor folosinţe – Q= 0,95mc/s 
Din datele de mai sus se poate concluziona că din Municipiul Bucureşti se deversează ape uzate cu un debit mediu de 20,13 mc/s. 
Investiţiile realizate în perioada 2001-2004 
-achizitionarea de utilaje necesare curaţirii gurilor de scurgere şi desfundării canalelor pentru urgentarea intervenţiilor şi reparaţiilor 
-înlocuirea reţelei de canalizare – 2,4 Km – circa 40 miliarde lei 
-înlocuire conducte de canalizare – 4Km 
-reabilitarea reţelelor de canalizare – circa 50 miliarde lei 
-extinderea reţelei de canalizare – 4 Km conducte, circa 18 miliarde leiCanalizarea este serviciul de evacuare a apei reziduale a consumatorilor casnici şi industriali. Apa uzată de la cadă, maşina de spălat, WC, chiuvete etc. trece în reţeaua de canalizare, care începe încă din locuinţa fiecărei persoane - prin sistemul de ţevi de scurgere, apoi prin racordul de canal, ajunge în canalele mari şi se scurge în casetele colectoare de sub Dâmboviţa. De aici,ajunge la staţia de epurare Glina (încă în lucru), de unde revine în Dâmboviţa.
În Bucureşti există canalizare de peste 100 de ani, iar unele dintre aceste canale funcţionează şi astăzi. Aproximativ 34% din reţeaua de canalizare are o vechime de peste 60 de ani, timp în care acţiunea agenţilor mecanici şi chimici asupra tubulaturii din beton a canalelor a condus la atingerea unui grad avansat de uzură dovedit prin desele prabuşiri ale tubulaturii canalelor de serviciu, blocând scurgerea apelor. 
Apele uzate menajere şi industriale şi apele meteorice sunt colectate într-o reţea de canalizare, de tip unitar. Ajutată de 12 staţii de pompare (SPAU) amplasate în zonele depresionare, reţeaua de canalizare transportă efluenţii la extremitatea sud-estică a oraşului unde se află staţia de epurare de la Glina, în prezent nefuncţională.
Această reţea de colectare şi transport a apelor uzate este dispusă în formă de schelet de peste, având ca ax central, coloana vertebrală, caseta situata sub Dimboviţa, locul în care se varsă bazinele laterale. Acest enorm colector, compus din 2, apoi 3 casete cu latura de 3 m lărgime fiecare, a fost construit în acelaşi timp cu amenajarea Dimboviţei. Este de reţinut subdimensionarea sa în aval, în partea de sud-est a oraşului, generatoare de inundaţii la fiecare eveniment pluviometric deosebit.
Apele transportate în canalizarea Municipiului Bucureşti exceptând apele de ploaie, provin din:
-apa potabilă distribuită din reţeaua orăşenească – Q = 15,93 mc/s 
-apa industrială – Q = 1,1mc/s 
-apa din epuismente şi drenuri - Q = 1,09 mc/s 
-apa lacurilor interioare cu izvoare proprii din oraş – Q=1,06mc/s 
-apa surselor proprii ale diferitelor folosinţe – Q= 0,95mc/s 

3 5 3