Răspunsuri

Cel mai inteligent răspuns!
2014-10-22T18:48:59+03:00
Cel puţin o dată în viaţă fiecare dintre noi a făcut parte dintr-o echipă. Munca în echipă se practică pentru ca fiecare individ să ajungă pe plan psihologic şi nu numai la un nivel mai înalt. Echipă presupune uneori să te impui, iar alteori să laşi de la tine. Aceeaşi situaţie o găsesc în fiecare redacţie de ziar, radio sau televiziune. Pentru a privi mai îndeaproape cum stau lucrurile într-o instituţie care are drept scop informarea publicului, voi analiza redacţia unui ziar sucevean, «Crai Nou», având în vedere două modele ale comunicării: modelul sociometric şi modelul orchestrei. 
Redacţia este formată din aproximativ 20 de persoane. În mod general, fiecare din echipă îşi cunoaşte rolul şi încearcă cât mai bine să-şi ducă la bun sfârşit sarcinile de fiecare zi. Cu toate acestea, mai există şi unele disensiuni. Un fotoreporter e în echipă de cel puţin 10 ani. Cel de-al doilea are la activ doar doi ani. Reporterii au peste 8 ani de experienţă la «Crai Nou», iar redactorii de pe principalele domenii (social, economic) un pic mai mult. Echipa e condusă de un secretar general de redacţie, de un redactor şef-adjunct, de un redactor şef şi de un director. Acesta din urmă participă destul de mult la activităţile redacţiei, în sensul că nu se implică doar în activităţile care ţin de promovarea ziarului în cadrul diferitelor evenimente. Toţi sunt o echipă, un grup destul de mic, care lucrează zi de zi pentru o producţie colectivă, pentru apariţia ziarului. Acest lucru, şi anume cel al producţiei, este subliniat de modelul orchestrei. Fiecare din redacţie îşi cunoaşte poziţia şi ştie face parte dintr-un ansamblu, că este o punte de legătură. Acum doi ani un reporter din redacţie a trebuit să meargă la o lansare de carte de-a lui Adrian Năstase, din Suceava. Pentru că ştia că va avea nevoie de câteva poze, l-a rugat pe fotoreporterul cu mai multă experienţă să-l însoţească şi i-a dat câteva mici indicaţii despre cum să abordeze subiectul. În rest, totul a rămas la latitudinea fotoreporterului. Am precizat mai sus că modelul orchestrei se potriveşte foarte bine unei redacţii de ziar şi nu numai. Întăresc afirmaţia spunând că acest model ridică problema articulării acţiunilor individuale, pentru ca în final să rezulte o producţie colectivă. Mai bine zis, câtă importanţă se acordă unui individ din echipă. Din moment ce reporterul l-a rugat pe fotoreporterul mai experimentat să-l însoţească, înseamnă că importanţa dată acestuia este mai mare decât cea presupus dată fotoreporterului începător. Motivul principal constă în experienţa acumulată. Situaţia mai poate fi privită şi din alt unghi. Să presupunem că din cei doi fotografi, reporterul îl ia pe fotoreporterul cu care se înţelege cel mai bine, cu care are o relaţie de apropiere. Această relaţie este o relaţie informală, după spusele lui Jacob L. Moreno, caracteristică a modelului sociometric. Alegându-l pe cel cu care se înţelege mai bine, reporterul a arătat că e implicat într-o relaţie de afinităţi pozitive. Atât materialul de la lansare cât şi fotografiile au ieşit bine. Având aproximativ acelaşi sistem de percepţii, munca celor doi a fost apreciată atât de redactori, cât şi de director. La puţin timp după cele narate, a avut loc un alt eveniment important în Suceava la care a participat acelaşi reporter din cadrul redacţiei. Din cauza faptului că fotoreporterul cu care se înţelegea nu era în localitate, a fost nevoit să-l ia pe teren pe celălalt, pe începător. Relaţiile dintre aceştia nu erau neapărat de antipatie, dar pentru că reporterul nu vroia să fie pus în situaţia de a nu avea nici articol şi nici fotografii de bună calitate, a purtat o discuţie destul de lungă cu colegul său, i-a spus că vrea fotografii cu anumite persoane, că doreşte să aibă mult mai mult material decât crede pentru a avea de unde selecta, i-a mai spus să fie respectuos cu cutare persoană importantă dintr-un anume motiv etc. Acest gest al reporterului a scos în evidenţă dorinţa de a ajunge la performanţa colectivă, performanţă pe care modelul orchestrei o consideră esenţială pentru o echipă. Poate că această discuţie nu s-ar fi lungit aşa de mult dacă fotoreporterul începător, cu o săptămână în urmă, nu ar fi făcut nişte greşeli.