Răspunsuri

  • eui
  • Ambiţios
2014-10-16T10:59:31+03:00
Castelul feudal este locuinţa nobilului şi are în acelaşi timp rosturi militare (este locul întărit), fiind o parte importantă a domeniului feudal. El este însă, în primul rând, un simbol al puterii şi din acest motiv, evoluţia lui în timp are deopotrivă o semnificaţie politică şi una social-economică. Când tipul de organizare administrativă specific imperiului carolingian a început să dispară, vechile comitate (şi conducătorii lor, comiţii ) au fost înlocuite de unităţi teritoriale constituite în jurul castelelor. Stăpânii lor, castelanii, sunt de fapt stăpânitorii unui domeniu, posesia castelului simbolizând autoritatea seniorului. Astfel, castelul, ca parte componentă a domeniului feudal, dă naştere unei instituţii – protecţia seniorială, dat fiind că stăpânul castelului (seniorul) oferă apărare şi refugiu pentru cei care locuiesc pe domeniul feudal în cazul atacurilor sau jafurilor unor năvălitori – aşa cum s-a întâmplat până în secolul al X-lea – sau altor seniori. Până în secolul al XI-lea, castelul este construit din lemn; apoi devine un edificiu monumental din piatră. Este împrejmuit cu un zid cu creneluri şi întărit cu turnuri. În afara zidului se afla un şanţ adânc umplut cu apă peste care poate fi coborât un pod mobil de lemn. Incinta de apărare poate adăposti un mare număr de oameni şi o cantitate însemnată de provizii. În interiorul ei se găseşte un turn numit donjon. Aici, de fapt, locuieşte nobilul împreună cu familia sa. Viaţa într-un castel feudal nu este confortabilă. Chiar şi încăperile nobilului sunt friguroase şi întunecoase, având un mobilier simplu (cufere, paturi, mese, scaune). Pe jos sunt puse blănuri de animale, iar pe pereţi, tapiserii. Dată fiind semnificaţia deosebită a deţinerii unui castel, atribuţiile care îi revin castelanului sunt complexe: el este administrator, judecător, păstrător al ordinii, supraveghetor al muncilor efectuate pe domeniu, încasator al unor taxe şi amenzi. În timp, abuzând de aceste drepturi, castelanii instituie un regim arbitrar, care determină revolte ale celor care trăiesc pe domeniul respectiv.