Răspunsuri

  • Utilizator Brainly
2014-10-14T02:44:03+03:00
.Prezintă trăsăturile prozei romantice, prin referire la o operă literară studiatăRomantismul apare ca o reacţie la clasicism la sfârşitul secolului al XVIII-lea in Anglia şi in Germania. In secolul al XIX-lea se manifestă in Franţa, după care se extinde in aproape toate ţările lumii.Adepţii acestui curent introduc noi categorii estetice ca urâtul, grotescul, macabrul şi fantasticul. De asemenea, se manifestă aspiraţia spre originalitate, mai ales prin libertatea formelor, se fac inovaţii prozodice, apar noi specii literare cum sunt drama romantică, meditaţia, poemul filozofic, nuvela istorică etc.In operele romantice primează subiectivismul, pasiunea, fantezia. Se foloseşte antiteza in structura poeziei şi in conceperea personajelor.Eroul romantic are calităţi excepţionale şi evoluează in situaţii deosebite. El încearcă să evadeze din prezentul care il Dionis; tot romantic este şi personajul istoric Alexandru Lăpuşneanul, un om de o rară cruzime care evoluează in situaţii-limită cum este uciderea la porunca sa a nu mai puţin de 47 de boieri şi clădirea unei piramide din capetele acestora in chiar sala in care au fost invitaţi la ospăţ.Nuvela fantastică “Sărmanul Dionis” este o lucrare romantică in proză. Aparţine genului epic deoarece modul predominant de expunere este naraţiunea, are personaje (Dionis-Dan, Ruben, Riven etc), iar acţiunea poate fi împărţită pe momente ale subiectului.Fantasticul nuvelei reiese din călătoria in timp şi spaţiu a personajului Dionis-Dan, ideea reincarnării, din împletirea ideilor filosofice cu elemente ireale.Fiind o operă romantică, “Sărmanul Dionis”  are drept protagonist un personaj care refuză realitatea, evadează din timpul său şi aspiră spre cunoaştere.Dintre motivele romantice pot fi amintite spaţiul selenar, motivul umbrei, reincarnarea, al visului.Mihai Eminescu îmbogăţeşte proza românească nu doar in direcţie fantastică, ci şi prin abordarea de aspecte social-istorice (“Geniul pustiu”) sau erotice (“La aniversară”, “Cezara”).
2.Prezintă trăsăturile prozei realiste, prin referire la o operă literară studiatăRealismul este o concepţie artistică, literară potrivit căreia realul nu trebuie idealizat, ci , dimpotrivă, să fie înfăţişat obiectiv, ţinându-se seama de veridicitate, cauzalitate, tipicitate etc.Realismul a apărut in Franţa la mijlocul secolului al XIX- lea, ca reacţie împotriva romantismului. Urmăreşte zugrăvirea cât mai exactă a realităţii. Genul literar specific este cel epic, preferând ca specii literare nuvela si romanul.Realiştii abordează teme ca satul şi ţăranul, războiul, trecutul istoric, ascensiunea arivistului. Sunt prezentate conflicte sociale (cum este cel de clasă din “Jocul ielelor” de Camil Petrescu”) şi naţionale (“Pădurea spânzuraţilor de L. Rebreanu).Scriitorii realişti au stil obiectiv şi prezintă caractere tipice in împrejurări tipice (eroul reprezintă o categorie socială, iar împrejurarea traduce un fapt de viaţă). Deşi personajul tipic reprezintă o categorie, acesta are individualitate. Astfel, deşi Ion din romanul cu acelaşi nume de L. Rebreanu reprezintă pe flăcăul sărac dornic de pământ, faptele şi destinul lui il individualizează.Autorul are o atitudinea critică fata de realitatea socială; o asemenea atitudine îmbracă forma ironiei la Caragiale, a umorului la Creanga sau a analizei lucide la Camil Petrescu.Veridicitatea este o trăsătură de bază in opera realistă.Sunt utilizate procedee specifice cum sunt tipizarea (Tipatescu, Pristanda), analiza psihologică, tehnica detaliului, colajul (introducerea in text de scrisori, documente, articole de presa).Realismul este reprezentat in literatura română de scriitori ca Nicolae Filimon, Ion Creanga, I.L. Caragiale, I. Slavici, L. Rebreanu, C. Petrescu, M. Preda etc.Tema abordată in romanul “Moromeţii” este satul şi ţăranul.