Răspunsuri

Cel mai inteligent răspuns!
2014-10-12T19:35:18+03:00
Mioriţa”, capodopera absolută a literaturii noastre populare, este rezultatul unui proces de creaţie seculară, textul baladei armonizând un număr variabil de motive poetice cu existenţă independentă în folclor. Varianta publicată de Vasile Alecsandri în 1852, în cunoscuta sa culegere de literatură folclorică, are următoarea structură de motive: motivul transhumanţei în care evocă o atmosferă caldă, luminoasă, un acord deplin între om şi natură, comunicate prin cele două metafore cu valoare simbolică de la început, dar şi prin simetriile realizate de folosirea numeralului cardinal trei şi de enumerarea ciobăneilor.motivul complotului în care echilibrul se deteriorează: contrastul puternic între atmosfera senină cu natura feerică din primul motiv şi gândurile sumbre, cu motivaţie meschină, ale complotiştilor.motivul mioarei năzdrăvane: în desfăşurarea epică intervine elementul fabulos prin personificarea mioarei, care e neliniştită şi, în cele din urmă, vorbeşte. Este sugerată o perfectă armonie între om şi natură (păstor şi animal), între om şi profesiunea sa.Sub raport compoziţional (e folosit dialogul) şi psihologic, motivul oii năzdrăvane este dramatic. Muzicalitatea versurilor (Mioriţă laie, Laie bucălaie… Ori eşti bolnăvioară, Drăguţă mioară ?), laolaltă cu numeroasele diminutive şi cu dativul etic pus în replica oiţei (Că l-apus de soare, Vreau să mi te-omoare…) sporesc acordul dintre cele două personaje, dar şi substanţa dramatică a motivului.Cu motivul mioarei năzdrăvane se epuizează partea epică a baladei, de aici încolo aceasta având o evoluţie precumpănitor lirică, cu atât mai semnificativă cu cât pretextul lirismului este ipotetic: „Şi de-a fi să mor…”.motivul testamentului: dramatismul creşte pe fondul unei seninătăţi a confruntării omului cu moartea – seninătate izvorâtă din înţelegerea profundă a resorturilor alcătuirii universului, din experienţa mitică retrăită de baciul moldovean, atingând culmile tragismului în metafora: „Ş-oile s-or strânge, Pe mine m-or plânge, Cu lacrimi de sânge!”.Se înmulţesc odată cu acest motiv şi procedeele artistice. Ar fi de reţinut, de pildă, ca o caracteristică a întregii poezii folclorice de altfel, folosirea paralelismului, evidentă în pasajul fluierelor.  motivul alegoriei moarte – nuntă: încărcătura poetică maximă, constând în încifrarea alegorică a unei realităţi etnografice: morţilor tineri necăsătoriţi li se organizează înmormântarea ca un ceremonial de nuntă. Motivul conţine sensurile filozofice cele mai profunde: nu dispărem în nefiinţă, ci ne contopim cu fiinţa cea mare a naturii, ceea ce reprezintă, de fapt, tema fundamentală a baladei. Impresionanta imagine poetică a acestei contopiri se organizează printr-o enumeraţie de elemente naturale – în cadrul alegoriei – aflate la diferite grade ale metaforizării: metafore totale („o mândră crăiasă, a lumii mireasă”); personificări: soarele, luna, brazii, păltinaşii, munţii, paserile devin, laolaltă, personaje ale ceremonialului nupţial.motivul măicuţii bătrâne: motiv cu o pronunţată funcţie estetică, menit să sensibilizeze şi mai mult pe ascultător, să accentueze tragismul. Totul capătă semnificaţia unui protest împotriva morţii premature, nedrepte. Sub raport artistic, motivul se alcătuieşte foarte subtil sub forma celor două portrete: al măicuţii bătrâne şi al ciobanului tânăr. Portretul ciobanului închegat de imaginaţia arsă de dor a măicuţii bătrâne şi comunicat în text prin intermediul stilului direct, este, ca modalitate compoziţională, un paralelism enumerativ, în care metafora descifrată este o figură de stil folosită abil de către poetul anonim: „Feţişoara lui, / Spuma laptelui…” etc.De mare efect stilistic – eufonic se vădeşte enumeraţia din versurile: „Din ochi lăcrimând, / Pe câmpi alergând, / De toţi întrebând / Şi la toţi zicând”, în care cele patru gerunzii din rimă terminate în grupul sonor – înd sugerând un lung geamăt dureros.
9 4 9
  • Utilizator Brainly
2014-10-12T19:41:05+03:00
pe-un picior de plai,
Pe-o gură de rai,
Iată vin în cale,
Se cobor la vale
Trei turme de miei
Cu trei ciobănei
Unu-i moldovean
Unu-i ungurean
Şi unu-i vrâncean.
Iar cel ungurean,
Şi cu cel vrâncean,
Mări se vorbiră,
Şi se sfătuiră
Pe l-apus de soare
Ca să mi-l omoare
Pe cel moldovan
Că-i mai ortoman
Ş-are oi mai multe,
Mândre şi cornute,
Şi cai învăţaţi
Şi câni mai bărbaţi...

Dar cea mioriţă
Cu lâna plăviţă
De trei zile-ncoace
Gura nu-i mai tace,
Iarba nu-i mai place.
- Mioriţă laie,
Laie, bucălaie,
De trei zile-ncoace
Gura nu-ţi mai tace!
Ori iarba nu-ţi place,
Ori eşti bolnăvioară,
Draguţă Mioară?
- Drăguţule bace
Dă-ţi oile-ncoace
La negru zăvoi,
Că-i iarbă de noi
Şi umbră de voi.
Stăpâne, stăpâne,
Îţi cheamă ş-un câne
Cel mai bărbătesc
Şi cel mai frăţesc,
Că l-apus de soare
Vor să mi te-omoare
Baciul ungurean
Şi cu cel vrâncean!
- Oiţă bârsană,
De eşti năzdrăvană
Şi de-a fi să mor
În câmp de mohor,
Să spui lui vrâncean
Şi lui ungurean
Ca să mă îngroape
Aici pe-aproape
În strunga de oi,
Să fiu tot cu voi;
În dosul stânii,
Să mi-aud cânii.
Aste să le spui,
Iar la cap să-mi pui
Fluieraş de fag,
Mult zice cu drag!
Fluieraş de os,
Mult zice duios!
Fluieraş de soc,
Mult zice cu foc!
Vântul când a bate
Prin ele-a răzbate,
Ş-oile s-or strânge
Pe mine m-or plânge
Cu lacrimi de sânge!
Iar tu de omor
Să nu le spui lor...
Să le spui curat
Că m-am însurat
Cu-o mândră crăiasă,
A lumii mireasă;
Că la nunta mea
A căzut o stea;
Soarele şi luna
Mi-au ţinut cununa;
Brazi şi păltinaşi
I-am avut nuntaşi;
Preoţi, munţii mari,
Păsări lăutari,
Păsărele mii,
Şi stele făclii!

Iar dacă-i zări,
Dacă-i întâlni
Măicuţă bătrână
Cu brâul de lână,
Din ochi lăcrimând,
Pe culmi alergând,
Pe toţi întrebând
Şi la toţi zicând:
Cine-au cunoscut,
Cine mi-au văzut
Mândru ciobănel
Tras printr-un inel?
Feţişoara lui,
Spuma laptelui;
Musteţioara lui,
Spicul grâului;
Perişorul lui,
Pana corbului;
Ochişorii lui,
Mura câmpului!...
Tu mioara mea,
Să te-nduri de ea
Şi-i spune curat
Că m-am însurat
C-o fată de crai,
Pe-o gură de rai.
Iar la cea măicuţă
Să nu spui, drăguţă,
Că la nunta mea
A căzut o stea,
C-am avut nuntaşi
Brazi si păltinaşi,
Preoţi munţii mari,
Păsări lăutari,
Păsărele mii,
Şi stele făclii!...


multumesc dar mie imi trebuie comentariu nu poezia