Răspunsuri

2014-10-07T17:41:09+03:00
Nichita Stănescu Primăvara

Primejdii dulci alcătuind sub gene,
mi te iveşti istovitor de dulce
cu sânii bulbucaţi zvâcnind să culce
pe ei sărutul lutului, alene.

Te stingi încet din mine, iară
sub piept loveşte-n căldărim o minge
şi ziua pe trotuare se prelinge,
lăsând în urmă-i iz de primăvară.

Alături de mocirlele uscate
ies pomii toţi cu trunchiurile-n floare
Hei... zi cu soare-n zare, spune-mi oare
cam câte fete-s astăzi deflorate?

Un orizont pierdut, cu buze roşii
sărută-n creştet noaptea pe hotare
Cocoarele revin din depărtare
şi mor în primăvară ofticoşii...
1 5 1
  • Utilizator Brainly
2014-10-07T17:46:02+03:00
Nichita Stanescu-56 de ani
56 de ani voi trai, asemenea Colosului din Rhodos!
Imi vor inconjura un deget cu bratele, mirandu-se, se vor
speria de arama mea rasturnata, dar mai degraba am sa
te pierd, adolescenta, fruct trecator al toamnei, la un ospat

Si o liniste ca dupa plans ma-mbie cu coarnele, ori ma
linge, batand din talangi, o masca de sare punandu-mi pe
fata, un scut de namol prinzandu-mi de brat

Parca as fi fost strigat pe nume de cineva
la coborarea serii in ape
Numai surasul tau ma mai incape
si eu voi pleca
Barcile le-am uns cu catran, asteptand sa-mi rasara
stelele, una cate una, din frunte

Si n-am izbutit sa implant
nici o lopata deasupra acestei movile

Mai incet mi-e orice cuvant decat ruperea timpului
in nopti si zile 

Nichita Stanescu-Aeroport de toamnaTras înapoi de planeta auzeam îngeri, 
auzeam pietrele, 
galbenul, verdele
cum urcau noaptea spre centrul
pamîntului.

Aeroportul lansa diavoli cu coada aprinsa
si arzînd treptat treptat de la copite
pîna la crestet, si numai coarnele
le ramîneau întregi si se desfaceau
prabusindu-se
fiecare-n alta parte.

Timpul se sparsese;
fiecare apucam din el ce puteam, 
si nici macar nu mai curgea peste tot
la fel:
în glezne trecea o luna, 
în genunchi o zi, în coasta o ora
pe limba un minut si-n tîmpla
o secunda

, , De aceea încercam sa ne tinem
capetele cît mai departe de miezul pamîntului, , -
spuse cineva.

Dar
nu-l lua nimeni în seama.

Fiecare avea alt timp si-ncerca
sa treaga-nspre el planeta, 
care însa se multumea numai
sa se rostogoleasca.

Auzeam îngeri. Stam la pînda
gat asa-i sar primului în spinare, 
pregatindu-ma pentru o calatorie.