Răspunsuri

2014-09-23T20:56:52+03:00
În vremuri vechi, pe un vast teritoriu,
Trăia un împărat notoriu
Ce-şi conducea poporul spre victoriu
Cu fiecare gest şi vorbă-a sa.

Dar într-o bună zi, ne spune slova,
C-a început să bată-n ţară toba
Şi ducea vestea care-âncotrova:
"Balaurul cel verde-i la hotar!"

S-au încercat metodele normale:
Ameninţarea cu voinici în zale, 
Convingere pe căi mai mult verbale,
Balaurul cel verde nu pleca ...

Şi-atuncea ca să nu se işte sfadă 
Şi să nu fie panică pe stradă, 
Cel împărat dădu ordin degrabă 
Ca să se ia măsuri urgent:

În fiecare piaţă - conferinţă,
Să se explice cum e cu putinţă 
Şi de ce, de balaur, trebuinţă
Avem în mod plenar şi evident!

Cum creşte astfel în popor curajul, 
Cum scade astfel implicit şomajul
Şi cum reiese limpede-avantajul
De a avea un scop precis de urmărit!

Balaurul însă întoarse coada 
Zicând "Na, că v-aţi bucurat degeaba!
Cam mirosisem eu că asta-i treaba,
N-am nici un chef să fiu iară nimicit!

Mai bine plec, şi plec acum, şi plec în grabă,
Am materiale, am proiect şi-am dat şi şpagă, 
Îmi fac castel în tundră, n-ai tu treabă,
Şi domniţe fur c-aşa e mai cinstit..."