Răspunsuri

2014-09-19T21:42:31+03:00
      Actele istorice de la 5 si 24 ianuarie 1859 au avut drept consecinta instaurarea unei ordini politice noi in Principatele Romane. Conventia fixa o organizare separata pentru fiecare dintre cele doua tari contemporane, dar dubla alegere dadusera acestora un singur domn si poporul roman din Moldova si Tara Romaneasca cerea realizarea deplinei unitati.
       Puterea executiva era detinuta de domn, ale carui vederi erau acelea ale progresului, dar guvernarea lui se lovea de repetate piedici pe care i le punea in fata majoritatile reactionare din Adunari. Domnitorul a incercat sa-si formeze un partid propriu, intemeiat in general pe elemente liberal-moderate, fara insa a reusi.
        Problema agrara a strabatut ca un fir rosu istoria Principatelor in acesti ani. Taranimea visa la eliberarea ei de obligatii de tip feudal si la impropietarire. Liberalii radicali se aratau destul de putini preocupati de de problema agrara, considerand mai  importanta rezolvarea problemelor de organizare a statului national burghez. 
          Daca in primii ani de existenta a statului national nu s-au obtinut solutii in problema agrara si nici in cea electorala, s-a realizat totusi un numar de reforme pe linia constituirii statului modern. Toate guvernele si-au propus sa aplice prin masuri practice prevederile Conventiei de la Paris. Adoptarea reformelor a avut loc in conditiile unor dezbateri inversunate in Adunari. Egalitatea in fata legii si a darilor, desfiintarea privilegiilor si adoptarea unor forme de organizare statala moderna au fost principalele directii de dezvoltare ale activitarii guvernelor incepand din 1859. S-a cautat sa se imbunatateasca functionarea justitiei, s-a organizat o directie de statistica in Moldova si un oficiu statistic in Tara Romaneasca, institutii legate de necesitatea unei evidente statistice generale , sa adptat o lege a recrutarii, iar in Tara Romaneasca o Directie a Lucrarilor Publice.
          In 1860 a desfiintat bataia la sate, a infiintat judecatoriile satesti, a aplicat noua lege a recrutarii, a infiintat Universitatea din Iasi, a adoptat o lege ocrotitoare pentru slugi etc.
         Reforma fiscala era una dintre problemele centrale ce s-au pus dupa 24 ianuarie 1859. Toti barbatii majori au fost supusi impozitului personal si contributiei pentru drumuri. S-au adoptat noi taxe pentru patentele meseriasilor si negustorilor, s-a fixat un impozit la vadra de vin, s-am marit taxele de timbru si s-a instituit un impozit pe propietatile de mana moarta,
          Incepand cu 1860 s-a pus in aplicare si impozitul funciar. 
3 2 3