Răspunsuri

2014-09-17T19:33:44+03:00
n acelasi sat pot exista unul sau mai multe grupuri de varste diferite. Manifestarea se desfasoara de doua ori-in noaptea de 23 spre 24 decembrie si in zorii zilei de 24 decembrie. Copii se aduna, de obicei, la o casa unde repeta colindele, si odata cu venirea serii isi incep colindatul. Colindatorii poarta traistute atarnate de gat in care pun darurile ce le primesc, iar in mina tin un bat numit, in unele zone, colinda sau pitar. Colinda este facuta, de obicei, din lemn de alun frumos incrustat. Urarea de Mos Ajun (23-24 decembrie) se practica in intreaga tara, cu denumiri variate. Astfel, in unele parti din Muntenia, Oltenia, Transilvania si Dobrogea se intalnesc ajunul, mos-ajunul, buna dimineata la mos-ajun, colindisul, neatalasul, colinda sau la colindeti/colindete. in sudul Banatului, nordul Olteniei si unele parti din Transilvania si din Crisana, obiceiul este cunoscut sub numele de pitarai sau piterei - denumire ce o poarta si copiii colindatori. in Bihor, intalnim si denumirea de a cucuta.

2 5 2
2014-09-17T19:35:05+03:00
In seara de Ajun, la fiecare casa rasuna colindele stramosesti, colinde ale caror istorie se pierde departe in negura timpului si care au forst transmise prin viu grai generatiilor urmatoare.“In trecut cetele de colindatori, formate din copii si barbati, se alcatuiau inca din luna octombrie. Ei se intalneau in mod regulat si, sub indrumarea batranilor, invatau colinde si piese de teatru popular, cum ar fi Viflaimul sau Irozii. Aceste piese relateaza povestea Nasterii Domnului, sau scene din Vechiul Testament. In cetele de colindatori nu erau acceptate fetele, decat abia din a doua jumatate a secolului XX. De asemenea, un copi sau un baiat care nu respecta legile nescrise ale bunului simt, era rau si obraznic si nu isi respecta parintii, nu era primit in ceata. Din pacate aceste prinsipii s-au pierdut in timp”, a declarat pentru citynews.ro etnologul Janeta Ciocan.Initial, colindele aveau o functie rituala, aceea de urare pentru fertilitate, rodire si belsug. Obiceiul era legat fie de inceputul anului agrar (venirea primaverii), fie de sfarsitul sau (toamna, la culegerea recoltei). Un alt scop al colindelor era acela de alungare a spiritelor rele si de reintalnire cu cei plecati pe taramul celalalt. Peste timp, din semnificatia initiala a colindelor s-a pastrat doar atmosfera sarbatoreasca, de ceremonie, petreceri si urari.In vremurile precrestine, ritualul era zgomotos, dura mai multe zile, iar festivitatile cuprindeau ofrande vegetale si animaliere, mese comune, dansuri si reprezentatii dramatice. Toate acestea se desfasurau primavara sau toamna. Dupa mutarea Anului Nou la 1 ianuarie, in vecinatatea Craciunului, aceste ritualuri au fost serbate numai in vremea celor doua sarbatori crestine.
Crăciunul este o sărbătoare foarte importantă pentru creştini: este sărbătoarea Naşterii Domnului, timp al bucuriilor, al păcii şi al liniştii sufleteşti. Este o perioadă în care primim şi dăruim multă iubire şi căldură sufletească. Acest lucru se remarcă şi în entuziasmul cu care se fac.pregătirile.pentru.această.sărbătoare. Timp de 40 de zile înainte de această sărbătoare creştinii respectă Postul Crăciunului când nu mănâncă carne sau produse lactate pregătindu-se astfel pentru a sărbători.
multumesc la toti (k)(K)(K)