Răspunsuri

2014-09-09T14:57:05+03:00
Traditionalism:
preocuparea pentru satul ronesc ca vatră a
spiritualităţii autohtone;
spaima de civilizaţia citadină, văzută ca sursă a degradăriimorale;întoarcerea spre trecut (paseismul) ca unic reper moralsalvator;cultivarea aspectelor tradiţionale (obiceiuri, sărbători,costume, muzică, gastronomie), în opoziţie cu celestrăine; predilecţia pentru teme precum pământul şi muncilecâmpului, legătura cu pământul, cultul neamului şi alînaintaşilor, continuitatea generaţiilor, întoarcerea înlocurile natale, casa şi biserica;insistenţa asupra temei religioase, mai ales în lirică, prinevocarea scenelor biblice semnificative şi autohtonizarealor;viziunea idilică asupra vieţii ţărăneşti, surprinsă mai alesîn momentele ei de sărbătoare; preferinţa pentru specii ca romanul istoric, povestirea şinuvela socială, romanul social, drama istorică; preferinţa pentru epica în versuri (balada istorică, poemul) şi specii lirice (idila, pastelul, psalmultradiţional. Oda, imnul);tipologia preferată: haiducul, răzeşul, ciobanul, călugărulsau preotul; păstrarea formelor prozodice tradiţionale: stofa, ritmul,rima;limbajul poetic se caracterizează printr-un registrustilistic arhaic şi popular, vocabular cu regionalisme;respectarea sintaxei, a topicii şi a punctuaţiei consacrate.
Modernism:
 preocuparea pentru marile probleme ale cunoaşterii,implicând conexiuni cu filosofia, psihologia, religia,mitologia;cultivarea romanului de analiză psihologică, a dramei deconştiinţă şi de idei;•universul artistic reflectă o civilizaţie citadină, definitorie pentru sec. al XX-lea;tipologia predilectă este aceea a intelectualului, cudilemele sale şi cu reaiile sale faţă de presiunilesocietăţii; preferinţa pentru luciditate în actul de creaţie lirică; deaici, lirismul modernist epurat de anecdotică,sentimentalism şi didacticism;dispariţia speciilor consacrate (meditaţie, elegie, idilă, pastel) în locul cărora apar formule poetice insolite(„inscripţie”, „psalm”, „creion”, „poem într-un vers”,„catren”, „cântec”);conceperea şi construirea volumului de versuri ca unîntreg semnificativ, nu o dată prefaţat şi, uneori, chiar încheiat de o artă poetică;artele poetice capătă valoare emblematică pentruuniversul poetic, pentru estetica personală, pentruviziunea asupra lumii;•naşterea unuinou limbaj poeticcaracterizat de un limbajneobişnuit (termeni argotici, colocviali, abstracţi), prinambiguitate semantică, prin sintaxă eliptică, prin înnoireametaforei; este vorba uneori nu doar de o sintaxăspecială, dar chiar de o poeziealogică ;•coexistenţa în versificaţie a prozodiei consacrate cuversul liber, versul alb, absenţa strofelor sau strofeinegale, ritmuri interioare;modificarea punctuaţiei convenţionale (versurile începfără majusculă, dispar adesea punctul şi virgula), sefolosesc intens punctele de suspensie ca semn alinefabilului şi al sugestiei;
impunerea „fragmentului” ca specie nouă în proză şi îneseu şi a fragmentarismului ca modalitate inedită deconstrucţie a poemului.
 Sper sa iti fie de ajutor :o3