Răspunsuri

2014-09-08T15:09:41+03:00
 Comentariu literar la poezia ’’Limba noastra’’ de A.Mateevici Alexe Mateevici s-a nascut pe pamantul Basarabiei.A ramas in memoriacititorilor prin poezia ’’Limba noastra’’. Scrisa la Chisinau, poezia limbanoastra a fost publicata in" Cuvantul moldovenesc" din 2 iunie 1917. Pusa pemuzica de Al. Cristea, aceasta poezie a devenit un fel de imn national,cântecul de slava închinat limbii române si poporului care a nascut-o si a învesnicit-o. Imn, dar în acelasi timp oda si elegie, poezia "Limba noastra"da glas sentimentelor neretinute de dragoste, de pretuire, de respect si deadmiratie ale poetului fata de graiul neamului.Titlul, constituit din substantivul "limba" urmat de adjectivul pronominalposesiv "noastra'", evidentiaza dintr-un început intentia poetului de a definilimba româneasca, dar si identificarea lui cu rostirea strabuna si, prin ea, cuviata, lupta si aspiratiile tuturor românilor, caci limba este "a noastra", deci atuturor si a poetului.Poezia este structurata în doua partiPrima parte, constituita din opt strofe care încep cu expresia "Limbanoastra", reliefeaza într-un limbaj comparativ-metaforic, de o rara fortaexpresiva, însusirile alese ale limbii române, iar cea de-a doua parte(ultimele patru strofe) contine îndemnul poetului de a "cultiva" graiulstramosesc, de a-l pastra ca pe o comoara de pret, ca pe o carte a identitatiinoastre nationale. In strofa intai-"Limba noastra-i o comoara, un sirag depiatra rara"- este o metafora ce sugereaza valoarea, stralucirea, frumusetea,tainica bogatie -virtuti ale limbii romane dintotdeauna "Limba noastra", asacum este ea înfatisata în prima strofa, este creatia fara egal a poporuluinostru, rasarita o data cu el din adâncul veacurilor, devenind prin vremebogatia noastra cea mai de pret. Ea este, asadar, veche si bogata si a fostvorbita pe întreg teritoriul tarii, capatând prin rostire straluciri de pietre rare.Vechimea, frumusetea si bogatia ei sunt puse în evidenta prin comparatiilemetaforice cu functie sintactica de nume predicativ multiplu, "limba... -/ ocomoara..., un sirag...", având determinarile atributive "în adâncuri înfundata" si "de piatra rara/ Pe mosie revarsata" care contin epitetele"înfundata", "rara", "revarsata". Tainica ei bogatie ascunsa vreme îndelungata este sugerata prin expresia metaforica "în adâncuri înfundata",iar valoarea si stralucirea ei prin frumusete sunt puse în lumina princonstructia la fel de expresiva "de piatra rara". Vasta arie de cuprindere alimbii române este magistral exprimata prin arhaicul "mosie", iar revarsarea("revarsata") este simbolul înzestrarii, al "rodniciei" acestei limbi.Limbanoastra e "foc ce arde" - metafora deosebit de sugestiva care exprimaincandescent lupta poporului pentru afirmarea fiintei sale, focul pururea viuveghind somnul de moarte al viteazului din poveste, insotind invierea