Răspunsuri

2014-09-06T13:51:04+03:00
     Este 20 decembrie. Toți copii din Instituție se joacă cu bulgări, iar alții sunt prea ocupați cu oamenii de zăpadă. Eu,în schimb, stau rezemată de zidul rece, gândindu-mi șansele de scăpare. Ministerul a dat ordine ca bobocii liceului să fie mutați într-o altă Instituție, dar eu sunt singura care știe că ne vor duce într-un loc oribil, pentru a fi ținuți ostatici. 
     - Jane! țipă o voce cunoscută. Mă întorc, văzând-o pe prietena mea venind spre mine. Astăzi e Bilă de servici.
     Bilă era paznicul porții, ce stătea de pază miercurea. Mă uit suspicioasă spre Cris. Faptul că ne-am certat azi dimineață și eu o făcusem în toate felurile, mă făcu să mă îndoiesc de ajutorul ei. Tocmai am deschis gura s-o întreb unde vrea să ajungă, când mi s-a aprins brusc beculețul. Bilă era atât de gras încât nu se putea apleca dedesuptul mașinii. Iar mașina directorului tocmai se pregătea să plece. Am ocolit rapid curtea, ajungând în spate. SUV-ul negru era parcat într-o direcție care lăsă de dorit.
    - Asta e evadarea ta, spuse.
    - Poate fii și a ta, i-o întorc,iar ea îmi răspunse că nu încăpem două. În plus, ea încă nu e boboacă, asta însemnând că nu e niciun pericol pentru ea.Cel putțin,nu încă.
      S-au auzit voci, așa că m-am strecurat dedesupt, agățându-mă de bare. Aud vocea suavă a Cristinei cum îmi urează baftă. Sunetul portierei trântite fu alternat de motorul care tocmai luă viață. Suntem în dreptul porții. Observ niște glezne prea subțiri pentru Bilă. Mi se făcu dintr-o dată rău,pentru că ne bizuisem pe el. Tocmai începu să se aplece, când o voce subțire țipă disperată. Paznicul se grăbi spre aceea voce, iar șoferul țipă nervos că n-are timp,după care acceleră,făcându-mă să mă izbesc cu capul de bară. La 10 metri de poartă, îmi eliberez brațele, căzând pe pământ. Mă rostogolesc după un copac,așteptând. Cristina se sacrificase pentru mine, prefăcându-se că vrea să evadeze. Am stat după acel copac, cât să văd urmările. Fusese luată ostatică. Simt cum lacrimile mă podidesc. 
     În ziua aceea am învățat că sacrifiicile nu sunt patetice. În ziua aceea am învățat că prietenul adevărat la nevoie se cunoaște. Îi considerasem pe alții prieteni adevărați, dar am constat că realitatea e altfel. 

1 5 1