Răspunsuri

2014-06-05T16:08:33+03:00
Saint-dimanche est imaginée comme un gaffer qui vit au-delà de la fuite dans une modeste maison, gardée par un gros chien appelé allégorique facile à vent dur-à-terre. Jeudi Saint dispose de différents outils magiques, ce qui leur donne héros.

Traducerea: Sfanta Duminica este imaginată ca o bătrână simpatică care locuiește dincolo de Apa Sâmbetei, într-o casă modestă, păzită de un câine mare numit alegoric Ușor-ca-vântul-greu-ca-pământul. Sfânta Duminică dispune de diverse instrumente magice, pe care le dăruiește unor eroi.
2014-06-05T21:00:26+03:00
Salut Sébastien! Bienvenue à la maison, tu m'as manqué! ledit réunit avec impatience aboyer propriétaire de chien.
- Bon Grivei! Et je vous ai manqué aussi. Qu'est-ce que vous avez fait quand vous étiez seul dans la maison?
- Comme d'habitude, j'ai gardé la maison. J'ai entendu des pas sur les suspects de bloc de l'échelle ...
- Il était un voleur? demanda l'enfant un peu peur.
- Non, c'était juste un voisin, a déclaré à la déception chien et a ajouté:
- Qu'avez-vous fait à l'école aujourd'hui?
- J'ai lu la composition de mon chien, que vous, l'étudiant a répondu joyeusement.
- Et comment était-il?
- Très bien! Après avoir lu le texte, j'ai reçu les applaudissements de tous les camarades de classe, l'enfant dit fièrement. Et professeur de l'école m'a félicité.
- Je savais que ce serait bien, mais j'ai aidé et je grognai queue de chien heureux remuant rapidement.
- Grivei, vous mangez un jour?
- J'ai mangé, je m'attendais à retourner à l'école, dit chien rusé, obséquieux à pied près de Sebastian.
- Qu'est-ce que vous êtes plus Grivei chiffre, dit l'enfant, en riant. Regardez Colea votre bol, des traces fraîches vu de nourriture. Grand mangeur êtes-vous?
- Sebastian, sont en augmentation, nous seulement 1 an, nous avons besoin de plus de nourriture, grognement de chien tout en tournant autour de la salle avec sa queue entre ses jambes.
- Eh bien, eh bien ... nous allons manger. Mais j'ai une demande! Je dois écrire un essai sur la vie animale demain. Voulez-vous m'aider?
- Vous ne parlez! J'ai quelques histoires sur ma vie et suis tombé chiot ... dit pensivement.
- Laissez Grivei arrêter de pleurnicher que vous avez une vie si méchant avec moi en tant que maître.
- Non Sebastian! Vous êtes un bon maître, mais avant que vous avez eu un mauvais maître qui m'a battue et m'a donné de ne pas manger quand vous voulez », dit le chien tête en bas, mais en regardant les yeux de Sebastian.
- Grivei're rusé comme un renard! Enfant se mit à rire. Mangeons alors!




Traducere :

Compunere - Un dialog imaginar cu câinele meu -    Salut Sebastian! Bine ai venit acasă, mi-a fost dor de tine! spuse căţelul lătrând bucuros de revederea stăpânului.
-    Bună Grivei! Şi tu mi-ai lipsit mie. Ce ai făcut cât ai stat singur în casă?
-    Ca de obicei, am păzit casa. Am auzit nişte paşi suspecţi pe scara blocului...
-    Era un hoţ? întrebă copilul puţin speriat.
-    Nu, era doar un vecin, spuse cu dezamăgire căţelul şi adăugă:
-    Tu ce ai făcut azi la şcoală?
-    Am citit compunerea despre câinele meu, adică despre tine, replică voios elevul.
-    Şi cum a fost?
-    Foarte bine! După ce am citit textul am primit aplauze din partea tuturor colegilor de clasă, spuse mândru copilul. Iar doamna învăţătoare m-a felicitat.
-    Ştiam eu că va fi bine, doar te-am ajutat şi eu, mârâi bucuros căţelul dând din coadă cu rapiditate.
-    Grivei, tu ai mâncat ceva astăzi?
-    Nu am mâncat, te-am aşteptat să te întorci de la şcoală, spuse şiret căţelul, gudurându-se pe lângă picioare lui Sebastian.
-    Ce figură eşti măi Grivei, spuse râzând copilul. Uite colea bolul tău, se văd urme proaspete de mâncare. Mare mâncăcios mai eşti!
-    Sebastian, sunt în creştere, am doar 1 an, am nevoie de multă mâncare, bodogăni căţelul în timp ce se învârtea prin cameră cu coada între picioare.
-    Bine, bine... hai să mâncăm. Dar am şi eu o rugăminte! Trebuie să scriu o compunere pe mâine despre viaţa animalelor. Mă ajuţi?
-    Mai încape vorbă?! Am nişte poveşti despre viaţa mea de câine … spuse căţelul şi căzu pe gânduri.
-    Hai Grivei nu te mai plânge că nu ai o viaţă atât de rea cu mine ca stâpân.
-    Nu Sebastian! Tu eşti un stăpân bun, dar înainte de tine am avut un stăpân rău, care mă bătea şi nu-mi dădea să mănânc când vroiam, spuse căţelul cu capul în pământ, dar privindu-l pe Sebastian cu coada ochiului.
-    Grivei eşti şiret ca o vulpe! Izbucni în râs copilul. Hai să mâncăm atunci!