O compunere de minim 15 randuri cu tema ''O calatorie cu peripetii'' .

1
Vara aceasta am avut parte de nenumarate amintiri cu prietenii. Imi amintesc cum in iulie parintii mi-au dat voie sa merg cu familia prietenilor mei cu cortul.
De la poalele muntlui ne-am dat seama ca am va fi o adevarata peripetie sa urcam pana in varf. Cu gheozdane de 7, 10 si 15 kg pline de mancare si haine pt 4 zile, am inceput sa urcam drumul pietruit. Am mers vre-un km cand deodata ne-a aparut in cale un pui de urs flamand. Tatal prietenului meu a luat un bat si ne-a spus sa nu ne fie frica si sa ramanem in spate. Noi eram speriati si curiosi in acelasi timp, ursul a incercat sa para cat mai fioros , dar barbatul familiei Popescu l-a gonit
Aceasta a fost intr-adevar o calatorie cu peripetii

Răspunsuri

2014-06-02T23:56:54+03:00
Intr una dintre vacantele trecute am organizat o excursie impreuna cu cativa dintre prieteni mei. Hotarasem sa mergem cu corturile tocmai la Sinaia. Drumul lung era, dar mai lung ni se parea calatoria cu trenul. Ajunsi in Sinaia, am coborat cu sacii de dormit, cu tot ce aveam de carat; aveam chiar si o saltea de dormit normala de pat. Cand am vazut o ma apucat un ras.... dar totusi m am oprit repede ca a trebuit eu sa o transport pana in poiana unde trebuia sa campam.  Locul era minunat, liniste, racoarea amestecata cu caldura soarelui... Noi ne-am asezat corturile in forma de semicerc  avand deschiderea catre adancul padurii. Odata instalati ne am impartit in 2 echipe: prima trebuia sa stea la corturi si sa faca de mancare iar a doua se ducea in oras in vizita si la cumparaturi. Cu randul reusim sa vizital castelul Peles, sa vedem ursul imblanzit de la intrarea castelului etc.
Totusi, treptat, plictiseala se asterne peste poienita noastra. Jocurile cu pedepse, stradania noastra zilnica de a face focul peste noapte nu reusesc sa alunge plictiseala. Planuisem sa stam 10 zile dar in a 8 a seara cade peste noi pe nepregatite o ploaie marunta, marunta, marunta si; incetisor unul cate unul dintre corturi incepe sa se umple de apa. Ce jale, ce durere pe noi....nevoiti iesim toti din corturi si in fuga cea mai mare ne adapostim la o cabana apropiata pana a doua zi.
Trecu si aceasta seara, si, dis de dimineata revenim nervosi la corturile noastre. Ne apucam sa strangem tot si sa plecam acasa cu coada intre picioare.
49 3 49