Răspunsuri

2014-05-22T10:00:42+03:00


TEXTUL ARE ACTIUNE,PERSONAJE SI NARATOR.

MODUL PREDOMINANT DE EXPUNERE ESTE NARATIUNEA CARE SE IMPLETESTE CU DESCRIEREA SI CU DIALOGUL.

NARAREA SE FACE LA PERSOANA A TREIA,PERSPECTIVA NARATIVA FIIND OBIECTIVA.

1 3 1
2014-05-22T11:48:05+03:00
Inainte scrii def operei epice

Primele doua strofe ale baladei ilustreaza imaginea grandioasa a luptei romanilor, condusi de Mihai Viteazu, a carui maretie domina.Atmosfera de balada este creata cu ajutorul figurilor de stil hiperbolate (se-ndeas cu vuiet curgand), metafora (cu fulgeru-n mana), asociata cu epitetul "turcimea-n vrajbita", subliniaza vitejia romanilor. Folosirea verbelor la gerunziu sugereaza ritmul inclestarii celor doua armate. 

Mirarea lui Hassan redata prin metafora "E negru pamant" nu cunoaste margini, iar spaima incolteste in sufletul pasei, care este in continuare cuprins de vitejia si curajul voievodului, subliniaza prin verbele de miscare: "alearga", "imprastie", "cutremura", "vine", si prin epitetul navala "nebuna". Imaginea impresionanta a lui Mihai Vitezu prinde contur in ultimele doua versuri ale acestei strofe "El vine spre pasa: e groaza si vai / Ca vine furtuna".

Desfasurarea actiunii, cuprinsa in urmatoarele trei strofe, reda adresarea directa a voievodului catre pasa si infatiseaza atitudinea turcului si reactiile sale in fata unei posibile confruntari. Frica il determina pe Hassan sa-l vada pe Mihai in proportii hiperbolice: "Salbaticul voda-i un munte". Prezentarea lui Mihai Vitezu este perceputa nu numai vizual, ci si auditiv de catre pasa, sugerata prin aliteratia "Zalele-I zuruie crunte". La provocarea directa a domnitorului roman, groaza turcului sporeste si "zboara soimeste" - epitet verbal incarcat cu ironie.

Urmatoarele doua strofe (a-X-a si a-XI-a) constituie punctul culminant.Hassan ajunge in culmea disperarii. Expresiile populare "de groaza pieirii batut" si "mananca pamant" releva atat disperarea personajului, dar si ironia autorului. Si in penultima strofa, portretul sau fizic este o oglinda a starii de spirit. Din pricina fricii, "Ii dardaie dintii", dar ajuns aproape de tabere, este ajutat de spahii care se grabesc "Sa-i deie scapare".

Cele doua personaje ale baladei sunt constituite in antiteza. Ea scoate in evidenta trasaturi antagonice: curajul domnitorului roman si frica pasei, spiritul de sacri...
1 3 1